Posibilă doar cu o varietate restrânsă de materiale şi numai la temperaturi cu mult sub 0°C, starea de superconductivitate apare atunci când electronii care în mod normal se deplasează haotic, urmând propriile orbite în jurul atomilor, ajung să formeze perechi. În starea de superconductivitate, electronii care în mod normal se resping rămân cuplaţi în perechi ce pot străbate structura materialului fără a întâmpina niciun fel de rezistenţă, scrie Go4it.
Conform Go4it, acest conductor electric ideal rezolvă o sumedenie de probleme care au ţinut în loc avansul tehnologic în domenii cheie din medicină (aparate de diagnoză cu rezonanţă magnetică), transport (trenuri MAGLEV), senzori cu aplicaţii speciale, computere bazate pe principii de mecanică cuantică şi electronice de tot felul. Problema este că superconductivitatea nu poate fi obţinută decât la temperaturi de -70°C sau mai jos, condiţie greu de respectat în afara laboratoarelor special echipate.
Însă potrivit unei teorii formulate în anul 1989 de un profesor pe nume Chandra Varma, fenomenul superconductivităţii apare datorită unei schimbări de fază cu totul neobişnuită, determinând curenţii electrici să formeze loop-uri pe măsură ce curg prin structura materialului. Din păcate, ipoteza foarte îndrăzneaţă nu a putut fi confirmată pe cale experimentală, până acum.