Fericirea îţi poate ”sparge” inima, la propriu. ”Boala poate fi declanşată şi de emoţii prea POZITIVE”
Experţii în domeniul sănătăţii cunoşteau deja că evenimentele triste, cum ar fi decesul persoanelor dragi, pot declanşa o afecţiune cunoscută sub numele de „Sindromul inimii distruse”. Din câte se pare, acesta are un efect similar unui atac de cord şi poate fi fatal, dacă nu este tratat în timp util.
Acum, pentru prima dată, medicii au demonstrat că sentimentul produs în timpul unor evenimente fericite poate declanşa, de asemenea, o afecţiune cunoscută sub numele de „Sindromul inimii fericite”. Pe scurt, fericirea poate fi letală.
„Sindromul inimii distruse” a fost descoperit în anul 1990, de către medicii de la Spitalul Universitar din Zürich, Elveţia. Specialiştii au întocmit atunci o bază de date cu persoane care au suferit atacuri de cord. Rezultatele obţinute până în acest moment arată că cele mai multe atacuri de cord au fost declanşate de episoade de stres emoţional acut, cum ar fi durerea, frica sau furia.
Dar, pentru 20 dintre de persoanele studiate, afecţiunea a fost precipitată de evenimente fericite şi vesele, cum ar fi o petrecere organizată cu ocazia unei zile de naştere, o nuntă sau celebrarea câştigului echipei favorite.
Doctorul Jelena Ghadri, cardiolog rezident la Spitalul Universitar din Zürich a venit cu ideea că medicii ar trebui să studieze în detaliu atât evenimentele triste cât şi cele fericite, care au fost recunoscute drept cauze ale declanşării atacurilor de cord.
„Am demonstrat că Sindormul inimii distruse poate fi cauzat de o varietate foarte mare de emoţii. Mai mult decât atât, boala poate fi precedată şi de emoţii prea pozitive”, a declarat Jelena Ghadri.
Conform statisticilor, problema ar afecta îndeosebi femeile. Astfel, 95% dintre pacienţii din baza de date sunt de sex feminin, cu o vârstă medie de 65 de ani.
„Noi credem că Sindromul inimii distruse implică atât stimuli psihologici, dar şi fizici. Este posibil ca evenimentele din viaţa noastră, fie ele fericite sau triste, să aibă căi comune în sistemul nostru nervos, fapt care ar explica declanşarea noii afecţiuni identificate”, a declarat Christian Templin, cerectător de la Spitalul Universitar din Zürich.
Sursa: The Telegraph
Vă recomandăm şi articolele următoare: