Modificarea genelor umane ar putea fi valorificată în beneficiul nostru

Zilelele acestea, reprezentanţii Autorităţii de Embriologie din Marea Britanie se vor întâlni cu cercetătorul Kathy Niakan (Institutul „Francis Crick” din Londra), pentru a discuta propunerea inedită pe care aceasta a făcut-o. Dacă vor obţine avizul Autorităţii, dr. Niakan şi echipa sa de cercetare vor deveni primii geneticieni britanici care vor modifica embrioni umani, folosind o tehnică denumită Crispr-Cas9.

Experimentul oamenilor de ştiinţă are ca scop identificarea rolului pe care îl joacă genele umane în primele stagii de viaţă ale embrionului. Prin intermediul noii tehnici, gene tinere sunt inserate în celule sănătoase, iar cele bolnave sunt eliminate. Embrionii folosiţi vor fi prelevaţi de la femei tinere, prin liber consimţământ, cu condiţia ca ovulul fecundat să nu depăşească 14 zile de viaţă. Dr. Niakan speră că experimentul va aduce noi informaţii în domeniul cercetării embrionare şi va ajuta la îmbunătăţirea tratamentelor de fertilizare in vitro.

Studiile din domeniul geneticii întâmpină numeroase dificultăţi, mai ales în momentul în care se pune problema modificării genetice a organismelor. Situaţia la nivel mondial pare să se îmbunătăţească, dat fiind faptul că, de exemplu, Parlamentul britanic şi-a dat acordul privind utilizarea tratamentelor de fertilizare, în scopul prevenirii bolilor genetice la copiii nenăscuţi.

Două treimi din totalul embrionilor umani nu reuşesc să se dezvolte în mod normal. În fiecare an, 7,9 milioane de copii (aproximativ 6% din naşterile de la nivel mondial) se nasc cu boli genetice. Cu toate acestea, în general, reproducerea speciei noastre nu este afectată de apariţia unor astfel de anomalii. Astfel, dacă asociem reproducerea cu riscul de a dispărea ca specie, vom renunţa, în mod treptat, la a o perpetua.

Prin urmare, nu există un motiv plauzibil pentru care oamenii de ştiinţă să nu dezvolte tehnicile de modificare genetică. În acest sens, un pas important îl va realiza dr. Niakan, împreună cu echipa sa de cercetare.

Cercetătorii britanici speră ca metoda Crispr-Cas 9 să fie îmbunătăţită în timp, pentru ca încercările lor să nu fie în zadar. În tot acest timp, specialiştii încearcă să convingă opinia publică internaţională de beneficiile pe care le poate aduce metoda pe care ei au dezvoltat-o.

Sursa: Financial Times