Ai putea crede că atmosfera deprimantă şi nelucrativă de la birou e creată de sarcinile de lucru sau de colegi, dar noile cercetări sugerează că ar putea fi vinovat de asta tocmai aerul pe care-l respirăm.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Harvard şi Universitatea Syracuse au constatat că concentraţia de dioxid de carbon din interiorul spaţiilor închise, pe care le folosim în fiecare zi, ar putea fi suficient de mare pentru a afecta sănătatea noastră.
Cercetatorii au adunat 24 de voluntari şi au testat performanţele lor în trei medii de birou diferite. Cheia metrică a fost părţile per milion (ppm) de CO2: 5.000 de ppm este considerat în prezent limita de siguranţă pentru o zi de lucru de 8 ore, în timp ce 90.000 ppm e capabilă să ucidă în câteva minute.
Echipa a experimentat cu trei niveluri diferite: 550 ppm (similar cu nivelurile de CO2 din aer liber), 945 ppm (indicator de CO2, care pare a fi cel mai comun în birouri) şi 1.400 ppm (mai dens, dar încă plauzibil pentru multe birouri).
Prin efectuarea unor teste cognitive de către participanţi, la sfârşitul zilei, cercetătorii au fost capabili să facă diferenţa între tendinţele clare ale nivelurilor de CO2 şi funcţionarea creierului. Cei care lucrează cu 945 de ppm de dioxid de carbon din aer, în medie, au înregistrat scoruri cu 15 la sută mai mici decât cei care au lucrat într-o cameră cu 550 ppm. Muncitorii (voluntari) nefericiţi cărora le-a revenit sarcina să-şi desfăşoare activitatea în birouri cu niveluri de 1440 ppm au avut o productivitate cu 50 la sută mai scăzută decât grupul de 550 ppm. Potrivit cercetătorilor, efectele negative s-au simţit în capacitatea oamenilor de a utiliza informaţiile, de a răspunde la o criză şi abilitatea de a crea strategii.
Concentraţiile de CO2 din interiorul încăperilor închise sunt influenţate de mulţi factori diverşi: sistemul de ventilaţie instalat, numărul de geamuri deschise, dar şi de numărul de persoane din birou.
Cercetatori de la Universitatea Harvard şi Universitatea Syracuse afirmă că nivelul de carbon ar trebui să fie luat în considerare fiindcă este un poluant direct şi nu doar un indicator.
„Expunerile oamenilor la diferite niveluri de CO2 trebuie să fie mai profund investigate, şi nu doar la birouri sau spaţii de lucru, ci şi la şcoli şi în avioane, fiindcă a fost observată influenţa acestuia asupra funcţiei cognitive şi de luare a deciziilor. Datele obţinute ne domenstrează că nivelurile de CO2 ar putea avea un impact semnificativ asupra productivităţii, învăţării şi siguranţei”, conchide raportul cercetătorilor, publicat în revista Environmental Health Perspective.