Un astronom a făcut recent o descoperire neaşteptată şi nu în cer, ci în bucătăria Institutului Niels Bohr, din Copenhaga.
Într-un subsol din capitala daneză, au fost descoperite ascunse nişte cutii cu sute de plăci de sticlă pe care au fost imprimate imaginile de observaţie ale unui telescop. Unele dintre acestea au mai mult de 120 de ani.
Imaginile prezintă o evidenţă izbitoare de eclipse istorice solare şi de lună, comete şi chiar unele stele binare şi constelaţii îndepărtate.
Multe dintre aceste plăci fragile urmează să fie desfăcute, dar majoritatea imaginilor văzute până în prezent au fost făcute la Observatorul Universităţii din Copenhaga cu Telescopul Østervold, instalat în 1895.
”Aşteptam să-mi fiarbă apa pentru ceai, când am decis să ma uit la un teanc de cutii misterioase, care au fost mutate din subsol în cameră cu câteva luni în urmă. Şi am găsit o colecţie de 300 de plăci fotografice”, a declarat Holger Pedersen. Astronomul Holger Pedersen, cel care a descoperit plăcile, este în prezent pensionar. El are un birou în Complexul Rockefeller, unde cercetează şi scrie despre cei mai mari meteoriţi care au lovit Pământul.
Cel mai probabil acestea au fost mutate în subsol când observatorul a fost închis în 1996. Cutiile nerevendicate au fost mutate la bucătărie atunci când spaţiul de la subsol a fost predestinat spre a stoca electronice. Din fericire, Pedersen a ajuns la cutii înainte ca acestea să fie aruncate.
Unii subliniază că o parte din fotografie capturate de telescopul Østervold includ o serie care prezintă eclipse de lună din 1896, o vedere de la 1921 de Deneb, o stea strălucitoare în constelaţia Cygnus şi o fotografie a cometei Arend-Roland (despre care Pedersen îşi aminteşte că ar fi văzut-o când era copil) în 1957.
Plăci de sticlă au fost folosite pentru prima dată de fotografi la mijlocul secolului 19. Astfel, ei şi-au transferat imaginile pe plăci subţiri acoperite cu emulsie sensibilă la lumină. Chiar şi după ce filmul flexibil a înlocuit sticla, cei mai mulţi fotografi şi astronomi au continuat să folosească sticlă fiindcă plăcile rigide permiteau expunerea mai uniformă decât pe film, explică Australia Telescope National Facility pe
site-ul lor.
”De fapt, observatoarele au continuat să imprime imagini pe plăci de sticlă până acum aproximativ 20 sau 25 de ani. Nimeni nu poate spune cu siguranţă câte dintre aceste plăci de sticlă au fost create în 1850. Observatorul de la Harvard College are cea mai mare arhivă de plăci astronomice din lume – peste 525.000 de mii”, a declarat Michael Shara, directorului Departamentului de Astrofizică de la Muzeul American de Istorie Naturală din New York.
Una dintre plăcile găsite de Pedersen are un interes istoric deosebit. Acesta prezintă o eclipsa solară din 1919, aceeaşi eclipsă care a fost folosită de către astronomul Arthur Eddington pentru a dovedi teoria generală a relativităţii a lui Albert Einstein.
”Dezgroparea protocoalele referitoare la aceste observaţii timpurii va lua ceva timp. Dar identificarea, catalogarea şi digitalizarea plăcilor pentru a le face disponibile pe scară largă va fi o contribuţie valoroasă pentru depozitele globale de imagini istorice astronomice”, a declarat Pedersen.