Fantezii sexuale despre care nimeni nu vorbeşte. Violul, adrenalină sau iluzia pericolului?

 

Potrivit cercetării realizate de Joseph Critella şi Jenny Bivona, există multe motive (de multe ori contradictorii) care argumentează această fantezie: 

 

– Pentru o minoritate de femei are legătură cu masochismul. Studiile au legat represiunile sociale sexuale cu astfel de fantezii, indicând o dorinţă de a evita vina sexuală. Deschiderea spre experienţa sexuală (aici ca o trăsătură de caracter) a fost corelată şi ea. Deşi dovezile sunt neconcludente, este posibil ca unele femei să găsească opţiunea de a fi violate ca un semn de dorinţă irezistibilă. 

 

– Cultura violului masculin (cu alte cuvinte, presiunea socială de a respecta fanteziile masculine) poate fi un alt factor. Unii cred că femeile au o predispoziţie biologică să se supună. Acest lucru a fost observat în alte specii, dar nu a fost testat empiric la om. Momentul violului poate activa sistemul nervos simpatic (legătura cu răspunsurile de zbor sau luptă şi orgasm). 

 

– O altă cauză ar putea fi ideea de transformare a partenerului în unul „romantic”, o concepţie de „dresaj” a oamenilor prin sex.

 

– Un alt motiv posibil ar putea fi o reacţie la traumă (un mecanism defensiv psihologic) sau lene (în funcţie de rapoartele anecdotice).

 

 

O bloggeriţă sub pseudonimul de Ranty McRanterson şi-a relatat experienţa ei: ”Am fantezia violului, o voi spune pentru că ştiu că pot să o explic. Este incredibil de comună sezaţia de frică. Toate tipurile de temeri. Doar pentru că am fantezii de acest gen nu înseamnă, de fapt, că eu de fapt vreau să mi se întâmple acest lucru. Dacă ne gândim din punct de vedere fiziologic, senzaţia de frică trezeşte adrenalina, iar aceasta este interesantă. Este destul de comun ca copiii abuzaţi sexual să aibă fantezii despre viol la fel ca adulţii, acest lucru nu înseamnă că ei îşi doresc să fie violaţi? NU! ”, a declarat bloggeriţa sub pseudonimul de Ranty McRanterson.

 

Profesorul Meredith Chivers a sugerat că astfel de fantezii se pot accentua în absenţa efectelor negative imaginate, atingând instinctele sexuale primitive, persoana evită în acelaşi timp realitatea traumei.

 

”Problema cheie care trebuie înţeleasă este că fantezia violului rămâne totuşi o fantezie, ceea ce înseamnă că este o experienţă mentală complet internă, sub controlul complet al persoanei care are aceste fantezii”, a declarat profesorul Meredith Chivers .

 

Profesorul de psihologie Marta Meana, o feministă, consideră că această idee se reduce la dorinţa unei femei – ” dorinţa unui orgasm „. „Astfel, aşa-numitele” fantezii de viol” nu sunt pe cale de a elucida o dorinţă secretă de a fi victima unei infracţiuni sexuale, ci mai degrabă o fantezie despre a se supune unui partener, deci iluzia unui pericol, în timp ce controlul efectiv asupra situaţiei să-l aibă, totuşi, femeia”.

 

Sursa: ListVerse