Gordon Pennycook, doctorand la Universitatea Waterloo din provincia canadiană Ontario, şi mai mulţi colegi ai lui au testat câteva sute de voluntari într-un studiu care a evidenţiat această legătură. Studiul lor a fost intitulat „On the reception and detection of pseudo-profound bullshit” („Despre receptarea şi detectarea aiurelilor aşa-zis profunde”) şi include cuvântul „aiureli” de exact 200 de ori, precizează independent.co.uk.
Definirea „aiurelilor” reprezintă o sarcină destul de dificilă, însă Gordon Pennycook şi colegii săi au reuşit să explice în studiul lor anumite tipologii.
De exemplu, ei au prezentat voluntarilor următoarea afirmaţie „aşa-zis profundă”: „Înţelesul ascuns transformă frumuseţea incomparabilă a abstractului”.
„Deşi această declaraţie ar putea să pară că transmite un posibil înţeles profund, ea este în întregime o colecţie de cuvinte răsunătoare, puse împreună la întâmplare într-o frază, care respectă structura sintactică”, afirmă autorii studiului.
„Aiurelile”, în contrast cu nonsensul pur, reprezintă ceva care sugerează, dar nu conţine un înţeles adecvat sau un adevăr”, au adăugat cercetătorii canadieni.
Gordon Pennycook a utilizat un site care generează la întâmplare astfel de propoziţii pseudo-profunde dintr-un şir dat de cuvinte.
Site-ul este încă activ şi generează, prin intermediul unui singur clic, aforisme aparent pline de înţelepciune, precum „Această viaţă nu duce deloc lipsă de hopuri cuantice revelatoare ale unei rejuvenări mitice” şi „Ne aflăm la intersecţia dintre transformare şi dorinţă”.
Aproape 300 de voluntari au fost invitaţi să acorde note acestor fraze, în funcţie de nivelul lor de profunzime, pe o scală de la 1 la 5.
Nivelul mediu de profunzime a fost de 2,6 puncte, ceea ce indică faptul că acele citate au fost considerate, în general, între „cumva profund” şi „destul de profund”. Aproximativ 27% dintre voluntari au acordat un scor mediu de peste 3 puncte, fapt ce sugerează că au considerat că acele fraze erau „profunde” sau „foarte profunde”.
În al doilea test, cercetătorii canadieni i-au confruntat pe participanţi cu exemple concrete de „aiureli”, desprinse din viaţa reală, rugându-i să citească mesaje publicate pe Twitter de Deepak Chopra, un scriitor cunoscut pentru opiniile sale new-age despre spiritualitate şi medicină, şi să le compare cu aforismele din primul test, ce erau generate de computer.
Rezultatele din acest test au fost similare cu cele din prima etapă, indicând faptul că mulţi dintre participanţi nu au putut să identifice „aiurelile”.
În ultimele două teste, participanţii au citit o serie de declaraţii „pământeşti”, precum „bebeluşii au nevoie de atenţie constantă”, şi citate deja foarte populare, precum „o persoană udă nu se teme de ploaie”. Acestea au fost folosite ca măsură de control, deoarece savanţii canadieni voiau să se asigure că participanţii nu catalogau toate afirmaţiile pe care le citeau ca fiind „profunde”.
Aşa cum se aşteptau, cei mai mulţi dintre voluntari au considerat că declaraţiile „pământeşti” erau „lipsite de profunzime” şi au avut tendinţa de a acorda note mari acelor fraze deja cunoscute şi care sunt considerate profunde de publicul larg.
În afara acestor teste, cercetătorii canadieni au analizat şi alte trăsături personale ale voluntarilor, examinând şi părerile pe care aceştia le aveau despre ei înşişi şi despre lumea din jur.
Una dintre concluziile studiului, ce pare a avea rolul unei condamnări, spune că persoanele care au fost mai receptive la declaraţiile pline de „aiureli”, acordându-le note ridicate pe scala profunzimii, au fost în acelaşi timp „mai puţin dispuse să reflecteze, au prezentat abilităţi cognitive mai mici (inteligenţa verbală, fluenţă în exprimare, abilitatea de a învăţa şi folosi concepte numerice) şi au fost mai predispuse la confuzii ontologice”.
De asemenea, aceleaşi persoane sunt mai înclinate să aibă „credinţe religioase şi paranormale” şi mai înclinate „să creadă în medicina complementară şi alternativă”.
„Descoperirile noastre sunt complementare cu ideea că tendinţa de a considera profunde acele declaraţii vagi şi lipsite de sens reprezintă un fenomen psihologic legitim, ce prezintă o asociere consistentă cu unele variabile de interes teoretic”, au precizat autorii studiului.
Odată cu creşterea uriaşă a comunicării pe internet, pe sistemele de mesagerie instantanee şi pe reţelele de socializare, oamenii sunt mai expuşi ca niciodată la acest tip de „aiureli aşa-zis profunde”, au completat cercetătorii canadieni.
Sursa: Mediafax