Pierderea mirosului este mai mult decât un semn al răcelii, este un indice că în organism au loc fenomene GRAVE
Conexiunea între sistemul imunitar şi sistemul oflactiv este cunoscută de ceva timp. Spre exemplu, femeile preferă mirosul unui bărbat cu gene ale sistemului imunitar diferite de ale sale. Pe când bărbaţii, potrivit cercetărilor, au lăsat să se înţeleagă că robusteţea sistemului imunitar poate influenţa gradul de extrovertire.
Fulvio D’Acquisto şi colegii săi, cercetători de la Universitatea Regina Maria din Londra, au studiat şoarecii cărora le lipseau gena activă de recombinare (RAG), responsabilă de dezvoltarea celulelor imunitare. Fără ea, şoarecii sunt lipsiţi de un sistem imunitar eficient, iar genele se manifestă diferit, inclusiv cele din sistemul imunitar.
“Asta trebuie să ne atenţioneze, fiindcă oamenii cu sistemul imunitar slăbit îşi pierd simţul mirosului adesea”, afirmă savantul Fulvio D’Acquisto.
Un astfel de exeplu este Lupusul eritematos sistemic, o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă, din greşeală, ţesuturile de la nivelul pielii, articulaţiilor, de la nivelul rinichilor, creierului şi a altor organe.
Echipa lui D’Acquisto a cronometrat în cât timp şoarecii au găsit prăjiturile cu ciocolată ascunse în cuştile lor. Şoarecilor, cărora le lipsea gena RAG, le-a luat de cinci ori mai mult timp decât unui şoarece normal.
D’Acquisto crede că supravieţuirea celulelor olfactive ar putea depinde de prezenţa unor factori influenţaţi de celulele imune. “Dacă există o problemă cu sistemul imunitar, ar fi o idee bună să fie evitate expunerile la pericole. Mirosurile neplăcute poate încuraja starea actuală a lucrurilor”, afirmă D’Acquisto.
“Poate că atât sitemul imunitar cât şi cel olfactiv sunt influenţate de microbiome, de exemplu, care vor fi alterate la şoareci printr-o modificare genetica a sistemului lor imunitar”, afirmă Daniel Davis, un imunolog de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.
Fulvio D’Acquisto suspectează că diferite tipuri de deficienţe imunitare pot avea diverse efecte asupra mirosului şi a comportamentului. “ Într-o zi, spune el, ar putea fi chiar posibil să diagnosticăm anumite boli în baza acestor modificări ale capacităţii oflactive.”
Sursa: New Scientist