Cercetătorii au descoperit o nouă fază a materiei. Are implicaţii majore

Până în momentul de faţă s-au observat două tipuri de faze, sub care se poate manifesta materia (a nu se confunda cu stările acesteia). Cele două faze descriu, practic, distribuţia electronilor în interiorul materiei. Prima dintre acestea constă dintr-o acumulare ordonată de electroni, în interiorul unui cristal. În această fază, electronii sunt dispuşi după un anumit tipar, iar ordonarea lor urmează un şablon precis.

Electronii au o proprietate denumită spin electronic. Aceştia se învârt în mod constant, iar direcţia vârfurilor lor determină direcţia spinului. În cazul majorităţii tipurilor de materiale, spinul are o direcţie aleatorie. Dacă toţi electronii urmează un curs paralel, respectivul material devine magnetic. În mod contrar, există cea de-a doua fază, care corespunde unei serii de electroni având direcţii total opuse.

Cercetătorii au descoperit, însă, o nouă fază, în structura moleculei de tetroxid de iridiu. Acest material are caracteristici similare celor pe bază de cupru, care îşi manifestă superconductivitatea la temperaturi foarte joase (-173 °C sau -279.4 °F). În mod normal, materialele respective trebuie răcite până la temperatura de zero absolut, pentru a deveni superconductive. Ele îşi limitează, astfel, proprietăţile şi devin din ce în ce mai puţin utilizabile.

Pentru a face materialele pe bază de cupru superconductive, cercetătorii au modificat numărul de electroni existenţi, transformând materialele respective, până atunci izolatoare, în unele conductoare de energie electrică.  Înainte de a deveni superconductoare, aceste materiale trec prin faza nou-descoperită, căreia i s-a dat denumirea de “pseudo-breşă”. În cadrul acesteia are loc procesul de transformare al materialelor din izolatoare în adevărate superconductoare.

Specialiştii cred că nu doar tetroxidul de iridiu poate trece printr-o astfel de fază, ci şi alte materiale similare. Cercetările sunt, încă, la început, iar descoperirea făcută reprezintă un punct de referinţă în studiul structurii materiei.

Sursa: IFL Science