O metodă REVOLUŢIONARĂ de obţinere cu ajutorul plantelor a unui element extrem de rar şi foarte util, creată de savanţii germani

Acest element are proprietăţi semiconductoare şi a fost folosit pentru dezvoltarea primului tranzistor, deoarece este capabil să transporte sarcini electrice foarte repede. În prezent, aliajul siliciu-germaniu este indispensabil pentru viaţa modernă, fiind crucial pentru producţia de computere, telefoane inteligente şi cablurile de fibră optică.

Transparent în lumina infraroşie, germaniul este folosit, de asemenea, la fabricarea sistemelor inteligente de direcţie ale automobilelor, dar şi a senzorilor de parcare ai acestora.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Deşi este prezent în sol în concentraţii mici peste tot pe planetă, germaniul este un metal dificil de extras, iar cele mai mari depozite se află în China. Cercetătorii de la Universitatea de Minerit şi Tehnologie din Freiburg (Germania) au anunţat că au dezvoltat o metodă revoluţionară de a obţine germaniu din solul din ţara lor – cu puţin ajutor din partea naturii.

Profesorul de biologie Hermann Heilmeier este unul dintre savanţii care au avut ideea de a folosi plante obişnuite pentru acest proces neobişnuit.

„Noi creştem pe acest câmp diverse culturi energetice – de exemplu, floarea soarelui, porumb, Phalaris arundinacea -, dar, în loc să le folosim pentru a produce energie, vrem să le folosim pentru fitominerit. În germană, îi spunem «minerit cu plante». Vrem să aducem elemente care sunt prezente în sol în rădăcinile şi tulpinile plantelor, să le recoltăm şi să extragem acele elemente din plante, după ce au fost utilizate pentru energie, adică după ce au fermentat”, a spus profesorul german.

Tehnologia este încă în primele faze de dezvoltare, dar profesorul Heilmeier spune că a identificat deja acele plante care se pretează cel mai bine pentru acest proiect. Următoarea etapă a acestuia va avea loc în laborator, la Universitatea Freiburg, unde predă şi profesorul de chimie Martin Bertau, coordonatorul proiectului. El spune că regiunea este foarte bine înzestrată pentru a permite extracţia germaniului, datorită compoziţiei solului.

„Aici există minereu de zinc, solul este foarte bogat în zinc. Avem şi rămăşiţele unei uriaşe cariere de piatră, folosită în trecut la minerit, din care apa bogată în germaniu poate să fie drenată. Iar atunci când cultivi plante aici şi le oferi acea apă, ele pot îşi acumuleze rezerve de germaniu prin intermediul unor procese fiziologice normale. Vom debloca acele rezerve prin fermentaţie, cu ajutorul unei bacterii, iar apoi vom putea să colectăm germaniul”, a spus profesorul Bertau.

Din punct de vedere economic, procesul este eficient, pentru că extracţia de germaniu poate avea loc după ce plantele respective sunt procesate şi folosite ca biomasă.. De aceea, mare parte a costurilor de producţie sunt deja acoperite de procesul de obţinere a biogazului.

Potenţialul pentru industrie ar putea fi unul uriaş, însă cercetătorii germani spun că mai au de lucrat înainte de a putea obţine beneficiile aşteptate. Pentru moment, germaniul poate fi „recoltat” doar în cantităţi extrem de mici, de doar câteva miligrame per litru. Savanţii trebuie să obţină cel puţin un gram per litru pentru ca sistemul să fie eficient, iar deocamdată acest lucru este posibil doar prin intermediul unui proces de concentrare a extractului.

„Adeseori, lucrurile se întâmplă astfel: industria preferă să aştepte, pentru că managerii lor vor să vadă o fabrică în care totul funcţionează deja. Abia apoi ei spun: «Ok, o cumpărăm». Dar, desigur, noi trebuie să completăm mai întâi pasul dintre cele două momente. Graţie sprijinului oferit de BMBF (Ministerul German pentru Educaţie şi Cercetare), am găsit o soluţie la o problemă ce părea imposibilă şi am ajuns într-un punct în care putem să accelerăm acest proces. Vom putea să lucrăm cu cantităţi mai mari, cu aparate care au o capacitate de 1.000 de litri sau 10 metri cubi, în loc de 20 de litri”, a spus coordonatorul studiului.

Sursa: Mediafax