Principalele DESCOPERIRI în ştiinţă în luna august

Mai jos găsiţi o selecţie a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare ştiinţifică anunţate în cursul lunii august.

Spaţiu

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, pe care se află modulul robotizat Philae, a trecut la jumătatea lunii august cu viteza de 34,17 km/s prin cel mai apropiat punct de Soare al traiectoriei sale şi şi-a început drumul spre marginile sistemului solar, însoţită de sonda Rosetta, potrivit Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Cometa, care şi-a atins astfel periheliul, s-a aflat la 186 de milioane de kilometri distanţă faţă de Soare şi respectiv 265 de milioane de kilometri faţă de Pământ.

Astronomii americani au reuşit să fotografieze o exoplanetă foarte tânără, care s-ar fi format în urmă cu mai puţin de 20 de milioane de ani şi care ar putea oferi preţioase informaţii în legătură cu naşterea unor planete precum Jupiter, cu care este comparabilă din multe puncte de vedere, potrivit unui studiu publicat la jumătatea lunii august în revista ‘Science’. Numită ’51 Eridani b’, planeta încă radiază căldură şi astfel a putut fi reperată cu ajutorul noului instrument Gemini Planet Imager (GPI), instalat din 2014 pe telescopul South Gemini din Chile.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a ajuns la concluzia că universul moare încetul cu încetul, a anunţat la începutul lunii august Simon Driver, membru al Centrului internaţional de cercetări radioastronomice din Australia.

Oamenii de ştiinţă au măsurat energia produsă de 200.000 de galaxii şi au descoperit că este de două ori mai redusă decât cea generată în urmă cu două miliarde de ani. Cercetătorii au efectuat cele mai precise măsurători de energie realizate vreodată într-o parte destul de vastă a spaţiului.

Au utilizat şapte dintre cele mai puternice telescoape de pe planetă şi au observat timp de opt ani galaxii pe 21 de lungimi de undă diferite, infraroşii sau ultraviolet, în cadrul studiului Gama (Galaxy ans Mass Assembly). Studiul este rezultatul colaborării a circa o sută de oameni de ştiinţă de la peste 30 de universităţi australiene, europene şi americane.

Planetă

Locuitorii Uniunii Europene risipesc 22 de milioane de tone de hrană pe an, potrivit unui studiu realizat la cererea UE şi publicat la jumătatea lunii august de publicaţia ‘Environmental Research Letters’. Specialiştii susţin că ar putea fi evitată 80% din această cantitate risipită. În absenţa unor date fiabile, realizatorii studiului au încercat să cuantifice risipa prin consumul de resurse care a servit la producerea ei (apă şi azot). Cercetătorii au măsurat amprenta de azot şi de apă a populaţiilor, doi indicatori de producere a hranei, furnizaţi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Primele şapte luni din 2015 au fost cele mai calde înregistrate pe suprafaţa globului din 1880, când au început să se facă sistematic asemenea măsurători, a anunţat în a doua parte a lunii august National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA, Agenţia americană pentru oceane şi atmosferă).

În lunile scurse de la începutul acestui an, temperatura medie combinată de la suprafaţa uscatului şi a oceanelor a fost cu 0,85 de grade Celsius peste media din secolul al XX-lea şi a depăşit cu 0,09 grade Celsius precedentul record, înregistrat în anul 2010.

Gheţarii din Asia Centrală s-au topit, de la începutul anilor 1960, de patru ori mai repede decât media la nivel global şi au pierdut 27% din masa lor, potrivit unui studiu publicat în a doua parte a lunii august de revista ‘Nature Geoscience’. Până în 2050, temperaturile mai ridicate determinate de schimbările climatice ar putea distruge jumătate din stratul de gheaţă rămas în zona muntelui Tian Shan, a estimat studiul, potrivit căruia acest gheţar constituie o sursă esenţială de apă pentru locuitorii din Kazahstan, Kârgâzstan şi Uzbekistan, precum şi ai unei părţi din nord-vestul Chinei.

Istorie şi Arheologie

O echipă de arheologi marini a descoperit un monolit preistoric la 40 de metri adâncime, în largul apelor Siciliei, potrivit celui mai recent volum al ‘Journal of Archeological Science’, publicat în prima parte a lunii august. Conform primelor analize, monumentul ar fi fost sculptat manual acum circa 10.000 de ani, fiind descoperit într-un sit care în perioada respectivă era o insulă, numită Pantelleria Vecchia, scufundată după o inundaţie masivă.

Un grup de cercetători suedezi a scos din apele Mării Baltice, în apropierea coastelor oraşului Ronneby (sudul Suediei), un fragment al unei corăbii din secolul al XV-lea, care ar fi aparţinut regelui danez Hans. Fragmentul din corabia ‘Gribshunden’ seamănă cu un animal fantastic, un dragon cu urechi de leu şi cap de crocodil, ţinând în gură probabil o pradă.

O cercetare publicată în revista britanică ‘Nature Communications’, în a doua parte a lunii august, atestă că strămoşul omului ar fi avut deja o mână ‘modernă’ încă de acum 1,8 milioane de ani, în urma analizelor efectuate pe o falangă descoperită în nordul Tanzaniei. Este vorba despre cel mai vechi fragment de mână găsit până în prezent.

Medicină

Comisia Europeană a autorizat fabricarea şi comercializarea unui nou medicament pentru tratarea carcinomului bazocelular, o formă de cancer de piele. Numit Odomzo, medicamentul este destinat adulţilor care suferă de acest tip de cancer şi nu pot fi supuşi intervenţiei chirurgicale sau radioterapiei. Odomzo a fost deja autorizat în mai multe ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Australia şi Elveţia.

O replică aproape perfectă a unui creier uman, conţinând 99% din genele existente în creierul unui fetus uman cu vârsta de cinci săptămâni, a fost realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio şi va fi folosită pentru a descoperi tratamente contra unor afecţiuni neurologice, precum Alzheimer şi boala Parkinson.

Consumul zilnic de cafea cu cofeină creşte posibilitatea de a supravieţui unui cancer la colon şi protejează pacienţii trataţi deja de o revenire a acestei boli, conform unui studiu publicat la jumătatea lunii august de revista britanică ‘Journal of the clinical Oncology’. Cercetarea a fost efectuată într-o clinică de specialitate din oraşul american Boston pe un eşantion de o mie de persoane care fuseseră tratate chirurgical şi cu chimioterapie pentru cancer colorectal în stadiul III.

Fizică

Un nou sistem de realizare a prognozelor meteo, care poate anunţa ploile torenţiale cu 30 de zile înainte de a se produce, ‘fără alarme false şi fără omisiuni’, a fost realizat de un colectiv de cercetători de la Institutul de Fizică a Atmosferei din cadrul Academiei de Ştiinţă din Beijing, potrivit unui studiu publicat în prima jumătate a lunii august în revista ‘Advances in Atmospheric Sciences’.

Echipa condusă de Xia Zhiye a examinat date locale şi regionale referitoare la sute de ploi torenţiale înregistrate în ultimele decenii în întreaga lume, în China, Japonia, India, America de Nord, Mexic şi Marea Britanie, printre altele. La simulările pe calculator făcute în fiecare dintre aceste situaţii, modelul matematic creat de oamenii de ştiinţă chinezi a detectat cu 10 până la 30 de zile mai devreme indicii ale furtunilor care urmau să aibă loc, susţine studiul.

Sursa: Agerpres