Prototipul acestui dispozitiv destinat operaţiunilor de salvare în cazul unor catastrofe va fi dezvoltat începând de luna viitoare, obiectivul urmărit fiind ca el să poată intra în uz din anul 2020.
Autorii proiectului sunt cercetători de la Universitatea din Tokyo, de la Academia de Ştiinţă şi Tehnologie din Kanagawa şi de la compania de produse chimice Sumitomo Chemical.
Pornind de la capacitatea ţânţarilor de a distinge chiar şi un vag miros de transpiraţie de la oameni şi animale, experţii vor că creeze un mic senzor, care va fi apoi montat pe o dronă.
Ţânţarii au în antene o serie de proteine speciale cu rol de detector de mirosuri, care îi ajută să-şi găsească ‘victimele’. Gene ale ţânţarilor vor fi folosite pentru sintetizarea artificială a respectivelor proteine, care vor fi apoi încorporate într-un dispozitiv electric. Senzorul va fi astfel calibrat încât să sesizeze dacă în aer există cel puţin o parte la milion miros de transpiraţie.
Viitorul dispozitiv, care ar urma să devină o alternativă la utilizarea câinilor special dresaţi pentru acţiuni de salvare, prezintă numeroase avantaje. Spre deosebire de patrupede, care pot efectua aceste operaţiuni doar un timp limitat, noul dispozitiv poate funcţiona fără pauze. În plus, câinii lucrează la comanda instructorilor lor, aflaţi în imediata lor apropiere, fapt care îngreunează operaţiunile şi creşte riscurile pentru salvatori.
Aceste aspecte nu există însă în cazul dronei cu senzori olfactivi.
Sursa: Agerpres