Falanga a fost descoperită recent în situl preistoric din cheile Olduvai (nordul Tanzaniei) de o echipă de cercetători condusă de Manuel Dominguez-Rodrigo de la Institutul Evoluţiei în Africa din Madrid. Posesorul acestei falange, un adult botezat OH 86, coexista în acel loc cu Paranthrope Boisei — un Australopitec robust — şi cu Homo Habilis care ştia să producă unelte primitive din piatră.
OH 86 ar putea fi un strămoş al Homo Erectus, sau chiar un Homo Erectus reprezentant fosil al genului Homo (apărut acum circa 1,7 milioane de ani), afirmă Dominguez-Rodrigo. Cercetătorii sunt entuziasmaţi de această descoperire pentru că mâna este una dintre cele mai importante trăsături anatomice ale speciei umane. ‘Mâna noastră a evoluat ca să putem face tot felul de gesturi şi acţiuni cu ea, mai multe decât toate primatele’, adaugă el.
‘Această capacitate de manipulare cu precizie a interacţionat cu creierul nostru şi a permis dezvoltarea inteligenţei, în principal datorită invenţiei şi folosirii uneltelor’, a mai spus cercetătorul. Când hominizii au încetat să se mai deplaseze cu toate cele patru membre, devenind bipezi, în urmă cu circa şase milioane de ani, mâinile le-au devenit libere. Degetul mare s-a transformat, a crescut, însă falangele mâinilor hominizilor au rămas curbate pentru a-i ajuta să se urce în copaci.
Curbură interfalangiană la hominozi existenţi şi fosile
După patru milioane de ani, falangele strămoşilor omului s-au îndreptat, semn că viaţa în copaci se încheiase. ‘Mâinile au renunţat agăţatul de copaci şi s-au putut specializa în manipulare’, notează omul de ştiinţă menţionat. Primele unelte de piatră au apărut în urmă cu circa 2,6 milioane de ani.
Mica falangă dreaptă, de 36 de milimetri lungime — aceeaşi mărime ca cea a lui Homo Sapiens—, găsită la Olduvai ‘completează o lacună: am descoperit că această mână cu aspect modern datează de cel puţin 1,85 de milioane de ani’, afirmă Manuel Dominguez-Rodrigo.
‘Descoperirea arată că această fiinţă era mai mare decât orice hominid anterior sau contemporan. Mâna sa este cea a unui om de peste 1,75 de metri înălţime’, spune cercetătorul. OH 86 ar fi putut vâna animale mari şi transporta carcase de tipul celor descoperite la Olduvai şi care ar fi cântărit până la 350 de kilograme.
‘Mi-am pus mereu întrebarea cum putea Homo Habilis, care măsura puţin peste un metru, să vâneze animale atât de mari. OH 86 poate explica mai bine cum se puteau transporta atunci astfel de carcase mari’, adaugă el. Însă unii cercetători apreciază că Dominguez-Rodrigo merge prea departe cu concluziile sale. ‘O singură falangă, mai dreaptă, a degetului mic nu poate duce la concluzia că tot scheletul semăna cu cel al omului modern’, consideră Tracy Kivell, antropolog la Universitatea Kent (Marea Britanie).
Alţi cercetători pun în evidenţă importanţa studiului. ‘El localizează problema originii ‘adevăraţilor oameni’ în urmă cu 1,9 milioane de ani în Africa’, apreciază Jean-Jacques Hublin de la Institutul Max Planck pentru studii antropologice (Germania). ‘Studiul oferă şi argumente’ celor care se îndoiesc de faptul că Homo Habilis a confecţionat unelte de piatră în acea zonă şi acea epocă, conchide el.
Sursa: Agerpres