Genticienii au descoperit că omul modern posedă mai puţină informaţie genetică în celule decât strămoşii săi. Oamenii de ştiinţă apreciază că din momentul în care oamenii s-au „desprins” de strămoşul comun pe care îl au cu cimpanzeii, 40,7 milioane de perechi de baze s-au pierdut. Aceste unităţi biochimice formează catenele ADN-ului şi se grupează, codând genele.
Specialiştii susţin acum să aproximativ jumătate dintre aceste secvenţe genetice par să aibă secţiuni de ADN care se repetă, dar 27,96 de milioane de perechi bazice pierdute erau unice.
Sursa: Peter H. Sudmant
Analizând ADN-ul a 125 de populaţii de pe întreg globul, cercetătorii au reuşit să realizeze cea mai detaliată mapă genetică umană. Potrivit acesteia, oamenii au pierdut circa 15,8 milioane de perechi bazice după ce s-a separat de maimuţe, la începutul evoluţiei, în urmă cu aproximativ 13 milioane de ani.
În timp ce oamenii s-au răspândit din Africa în jurul lumii, au pierdut încă 12,6 milioane de fragmente unice de ADN.
Sursa: Peter H. Sudmant
Acest lucru sugerează, sunt de părere oamenii de ştiinţă, că selecţia fragmentelor de ADN a fost la fel de importantă în evoluţia umană precum a fost reordonarea şi dezvoltarea noilor gene.
Profesorul Evan Eichle, de la Universitatea din Washington, a explicat că scăderea dramatică a populaţiei după plecarea din Africa a jucat un rol important în pierderea ADN-ului.
În zilele noastre, genomul uman are circa trei miliarde de perechi bazice.
Sursa: MailOnline