Cum poate fi reabilitat bolnavul cu probleme neurocognitive. Se poate începe cu muzică şi mirosuri cunoscute

Reabilitarea timpurie în cazul tulburărilor neurologice cognitive a fost unul dintre subiectele abordate la cea de-a X-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie, care are loc la în perioada 5 – 9 iulie la Eforie Nord.

Neurologul german de origine română Dana Boering, de la St. Mauritius Therapieklinik Meerbusch, a explicat cum este structurată reabilitarea timpurie în Germania, subliniind că recuperarea bolnavului neurologic grav trebuie să înceapă din a doua zi de terapie intensivă.

• Neutrinii ar putea fi cheia pentru studierea nucleului Soarelui
• Oamenii de știință au găsit 128 de sateliți noi în jurul lui Saturn

„Reabilitarea timpurie este un domeniu al recuperării neurologice care s-a dezvoltat deosebit de mult în ultimii 15 ani. Germania este o ţară care stă foarte bine la acest capitol, fiindcă de la începutul anilor 2000 au apărut primele concepte politice formulate de Societatea Germană de Neuroreabilitare, care a încercat să convingă şi să preseze politica în sensul extinderii reţelei de clinici cu profil de recuperare timpurie”, a spus Dana Boering.

În plus, Germania stă foarte bine şi în ceea ce priveşte diagnosticul clinic timpuriu, arată aceasta.

„S-a investit foarte mult în Germania în campanii de informare a populaţiei pentru a viza familile celor afectaţi să-i aducă devreme în centre de screening care s-au înfiinţat cam peste tot. Nu numai spitalele universitare, ci toate spitalele mari şi mijlocii au ambulanţe de diagnostic al demenţei şi, când există dubii despre ce tip de demenţă este vorba, pacienţii sunt direcţionaţi către centrele specializate. Accesul la neurolog în ambulatoriu este rapid, simplificat şi, în momentul în care sunt luaţi în evidenţă ca pacienţi neurodegenerativi, primesc tratament neuroprotectiv, în limitele în care aşa ceva la ora actuală este posibil şi sunt apoi implicaţi într-un întreg sistem de recuperare a capacităţii cognitive şi se planifică împreună cu familia în intervale scurte de timp reevaluarea şi rediscutarea fiecărui caz. Am o secţie mare unde fac reabilitare timpurie, preiau pacienţi proaspăt externaţi, transferaţi de pe secţii de terapie intensivă cu hipoxii cerebrale după reanimare, cu accidente traumatismale cerebrale, cu accidente vasculare cerebrale grave, majoritatea având şi tulburări de cunoştinţ㔑, a mai spus prof dr. Boering.

Potrivit medicului, în acest fel supravieţuiesc mulţi pacienţi care acum 20 de ani ar fi murit.

„S-a făcut un asemenea progres în medicina intensivă, încât mulţi dintre pacienţii care acum 20 de ani ar fi murit la ora asta supravieţuiesc unei reanimări, unor intervenţii chirurgicale în urma cărora apar complicaţii grave în medicina internă, neurochirurgicală, chirurgicală. Reabilitarea timpurie este o combinaţie între medicina de urgenţă, terapie intensivă şi recuperare, în sensul că avem pacienţi care sunt instabili, care au nevoie de monitorizare a funcţiei cardio-respiratorie. Sunt clinici în care pacienţii sunt încă pe respiraţe artificială, deci dacă i-aţi vedea nu aţi ştii că sunteţi pe o secţie de reabilitare timpurie”, a adăugat neurologul.

Ea a mai arătat că, dintr-o fază timpurie, medicii încearcă să atingă coarda emoţională a pacienţilor şi s-au făcut foarte multe cercetări privind stimulii care îi fac să fie pentru scurt timp treji: propriul nume, propria imagine în oglindă dacă au deja ochii deschişi, mirosuri cunoscute, muzica cunoscută – toate fac parte din setul de lucru cu pacienţii în terapie intensivă.

„Pacienţii pe care noi îi primim cu AVC sunt de obicei cu leziuni extinse, la care şansa de recuperare aproape normală e relativ mică. Şi la pacienţii recuperaţi total, puţini sunt cei la care, cu un screening minuţios, nu ai mai descoperi nimic. Dar o bună parte din pacienţii care părăsesc recuperarea clasică sunt în stare să-şi reia meseria, să traiască normal, să aibă emoţionalitate şi sexualitate normale”, a mai spus Boering.

La rândul lui, prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, a spus că în ţară sunt doar patru – cinci centre în care se face reabilitare timpurie

„Avem idee despre ce să facem în reabilitare timpurie, avem unităţi de tratament ale accidentului vascular acut şi în principalele centre reuşim să dezvoltăm unităţi de neuroreabilitare satelite pentru AVC, facem mobilizarea precoce a pacientului. Avem acest concept şi trebuie create unităţi de reabilitare timpurie”, a spus Mureşanu, adăugând că, în opinia sa, astfel de centre ar trebui administrate şi finanţate de autorităţile locale.

El a mai arătat că o altă problemă în domeniu este deficitul foarte mare de personal în raport cu nevoile, deoarece pleacă foarte mulţi neurologi la muncă în străinătate.

Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie este organizată de Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreuna cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi un consortiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR) şi a Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS). Evenimentul reuneşte specialişti din ţară şi din străinatate în neurologie, psihiatrie şi neurochirurgie.

Elvira Gheorghita, [email protected]