Misterul în cauză: cum pot genele unui vierme laţi secţionat să se regenereze în noi organisme. Întrebarea i-a lăsat fără răspuns pe oamenii de ştiinţă, vreme de mai bine de un secol. Cei doi informaticieni au ales acest fenomen deoarece li s-a părut foarte interesant.
”Aceşti viermi sunt practic nemuritori. Poţi să îi tai şi ei vor continua să formeze organisme noi”, a precizat Levin. ”Şi motivul care stă în spatele acestui mister ar putea fi cheia pentru a dezvolta orice de la tratamente de regenerare la roboţi care se pot repara singuri”, a adăugat el.
Programul creat de Levis şi Lobo a fost scris în aşa fel încât să repete studii din viaţa reală la nesfârşit, schimbând de fiecare dată câte ceva. Cu un ”creier binar” imens, computerul a putut să analizeze diferite ipoteze într-un timp foarte scurt.
În esenţă, computerul ghicea modul în care genele viermilor se conectează între ele, simulând o teorie pentru fiecare scenariu. Dacă rezultatele erau similare cu cele ”din lumea reală”, computerul aprofunda ipoteza, dacă nu, schimba cursul analizei. După trei zile, programul a prezentat o reţea genetică de bază care se potrivea cu toate sutele de experimente reale din baza de date.
Cei doi au lucrat ani de zile la dezvoltarea programului. Întâi, ei au avut nevoie de un limbaj de programare personalizat, iar apoi a fost necesară introducerea informaţiilor din studiile şi cercetările anterioare într-o bază de date pe care computerul să o poată manevra.
”Inventarea unor modele care să explice ce face natura este cel mai creativ lucru pe care îl fac oamenii de ştiinţă… aceasta este esenţa întreprinderilor ştiinţifice”, spune Levin. ”Niciunul dintre noi nu am fi putut crea acest model: un întreg domeniu a eşuat să facă asta de mai bine de un secol”, a adăugat el.
În continuare, cei doi vor să folosească programul pentru a ”ataca” problema metastazelor, respectiv a modului în care cancerul se răspândeşte în organism.
Sursă: Science Alert