Gaura neagră şi steaua pe care aceasta o înghite formează un sistem binar, numit V404 Cygni, aflat în Calea Lactee, la aproximativ 8.000 de ani lumină faţă de Terra, în constelaţia Cygnus, a Lebedei.
V404 Cygni a fost descoperit în 1989 de satelitul japonez Ginga cu raze X, de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), dar, de atunci, nu s-a mai manifestat atât de activ ca în prezent. ‘Se comportă foarte violent’, a afirmat Teo Munoz, astronom de la Institutul de Astrofizică din Insulele Canare, instituţie care urmăreşte de multă vreme acest sistem binar, a relatat vineri ziarul spaniol ‘El Mundo’.
„Stratul exterior al stelei însoţitoare este atras mai puternic de gaura neagră decât de steaua propriu-zisă, aşa încât masa stelară cade spre gaura neagră. Se formează un disc în jurul găurii negre, care a devenit mai densă în ultimii 25 de ani. În acest proces, care se desfăşoară cu mare viteză, se produc raze X şi o emisie foarte mare de energie. Pe de altă parte, ştim să există un alt fenomen legat de acesta, şi anume expulzarea de materie, pe care îl vedem în prezent cu o precizie impresionantă. O energie similară este expulzată din gaura neagră. Adică, pe măsură ce înghite materia din steaua apropiată care s-a acumulat în acest disc, are loc şi fenomenul contrar”, a explicat specialistul menţionat.
Primele semne legate de reluarea activităţii sistemului V404 Cygni au fost date la 15 iunie de satelitul Swift al Agenţiei spaţiale americane (NASA), care a detectat o bruscă erupţie de raze gamma în zona în care se găseşte gaura neagră. Observaţii concordante au fost făcute, la scurt timp după aceea, de MAXI (Monitor of All-sky X-ray Image), parte a modului japonez de pe ISS, după care, fenomenul a început să fie urmărit de numeroase telescoape de pe Terra.
Oamenii de ştiinţă cred că actuala erupţie va dura câteva luni, aşa cum s-a întâmplat şi în 1989, şi că acest fenomen se produce periodic, repetându-se la interval de aproximativ 25 de ani.
Sursa: Agerpres