„Problema este că, spre deosebire de sânge, o mostră de piele sau chiar de ţesut obţinut prin biopsie, nu poţi lua o bucăţică din sistemul nervos al pacientului. Acesta funcţionează ca o reţea complexă răspândită în tot corpul şi porţiuni din ea nu pot fi prelevate şi studiate”, spune Mick Bhatia, cel care a condus studiul.
„Acum putem obţine cu uşurinţă mostre de sânge şi putem crea principalele tipuri de celule are sistemului neurologic într-un recipient care sunt specializate pentru fiecare pacient în parte”, a mai adăugat el.
Medicii au cunoştinţe limitate legate de durere, felul în care aceasta apare şi, mai ales, felul în care o pot trata. Sistemul nervos periferic este responsabil de felul în care o persoană simte durerea, temperatura şi mâncărimea. Dacă acesta începe să funcţioneze greşit, spre exemplu în urma unor leziuni ale nervilor, poate apărea senzaţia de amorţează sau de slăbiciune. Acum că este posibil să creşti aceste celule de la pacienţi individuali, oamenii de ştiinţă ar putea să înceapă să înţeleagă de ce unii oameni simt în anumite situaţii o senzaţie de amorţeală în timp ce alţii simt durere.
Această premieră ar putea reprezenta un pas înainte şi în dezvoltarea unor medicamente care să aibă efecte ţintite clare. „Dacă aş fi un pacient şi aş simţi durere sau aş avea o neuropatie, antinevralgicul ar ţinti neuronii din sistemul nervos periferic, dar nu ar face nimic pentru sistemul nervos central, evitând astfel efectele secundare ale medicamentului care nu dau dependenţă”, explică Bhatia, vorbind aici despre efecte adverse precum somnolenţa.
În momentul de faţă nu există tehnologii care să testeze medicamentele pentru a vedea dacă acestea au efect doar asupra sistemului nervos periferic. Echipa de cercetători din Olanda speră ca noua lor tehnică să ajute la implementarea acestora.
În plus, cercetătorii au reuşit să creeze neuroni nu doar folosind sânge proaspăt, ci şi sânge congelat.