„Ce este interesant şi neobişnuit este că virusul poate să vadă felul în care proteinele şi ADN-ul pot fi conectate într-un mod cu totul stabil în cele mai dure condiţii imaginabile”, explică Edward H. Egelman, reprezentant al Departamentului de Biochimie din cadrul universităţii americane.
„Am descoperit ce pare a fi un mecanism de bază de rezistenţă la căldură, deshidratare şi radiaţii ultraviolete. Cunoscând acest lucru, putem ulterior să mergem în diverse direcţii, inclusiv spre dezvoltarea unor modalităţi de împachetare a materialului genetic pentru terapia genică”, a mai explicat el.
Virusul SIRV2 infectează microorganismele numite sulfolobus islandicus care trăiesc în izvoarele fierbinţi acide, care ajung la temperaturi de aproape 80 de grade Celsius.
Modalitatea prin care SIRV2 reuşeşte să supravieţuiască în condiţii extreme este una complexă. El îşi forţează ADN-ul să ia forma literei A, o structură recunoscută de pioniera în cercetarea ADN Rosalind Franklin cu mai bine de jumătate de secol în urmă. O astfel de structură fusese observată însă numai în laborator, în circumstanţe non-biologice.
În timpul studiului, o asemănare intrigantă a fost descoperită de cercetători între virusul SIRV2 şi sporii care pot fi găsiţi în spitale.