Lipsa somnului ne afectează abilitatea de a lua decizii în situaţii riscante
Privarea de somn îngreunează acest lucru, reiese dintr-un studiu care a creat pentru prima dată un experiment în care a fost simulat felul în care lipsa de somn afectează aspecte critice ale procesului de luare a deciziilor în situaţii limită.
Cercetarea arată pentru prima dată cum, privaţi de somn pentru o perioadă îndelungată de timp, medicii, personalul de intervenţie în situaţii de urgenţă sau militarii pot lua decizii cu rezultate catastrofale în situaţii de criză.
Rezultatele investigaţiilor accidentului nuclear de la Cernobîl sau a exploziei navetei Challenger au arătat că privarea de somn a unor operatori a jucat un rol în producerea acestor dezastre.
Studiile anterioare cu privire la modul în care ne afectează lipsa somnului au arătat că aceasta poate afecta atenţia, însă impactul asupra procesului de luare a deciziilor părea să fie minimal.
”A existat o deconectare între felul în care luăm decizii în laborator, unde impactul lipsei de somn a fost minimal, şi luarea de decizii în lumea reală unde deprivarea de somn poate duce la probleme mari”, a precizat Paul Whitney, profesor de psihologie şi prodecan la Universitatea de stat din Washington.
Noul studiu a luat în calcul importanţa adaptării la circumstanţe care se schimbă, un aspect neglijat de cercetările anterioare.
”O noutate a acestui studiu a fost folosirea unor sarcini simple de laborator pentru a surprinde un aspect esenţial al procesului de luare de decizii în lumea reală şi anume adaptarea la informaţii noi în situaţii care se schimbă”, a arătat John Hinson.
Rezultatele studiului arată că indiferent cât de mult îşi doreşte o persoană să ia decizia corectă, deprivarea de somn face această misiune imposibilă pentru creier care nu se poate adapta la feedback-ul pe care îl primeşte.
”Concluziile noastre arată că punerea unor persoane deprivate de somn în medii periculoase este riscant şi ridică o serie de implicaţii medicale, legale şi financiare”, a subliniat Hans Van Dongen, unul dintre autorii studiului.
Sursă: Science Daily