Brontozaurul a fost „readus la viaţă”. Savanţii susţin că a existat în realitate
Studiul, publicat online pe 7 aprilie şi realizat de o echipă de oameni de ştiinţă europeni, a dovedit faptul că brontozaurul reprezintă un gen distinct de dinozauri, precizează BBC. Brontozaurul a fost descoperit în 1879, în timpul „Războiului oaselor” – numele sub care a rămas cunoscută în istorie rivalitatea dintre mai mulţi paleontologi americani în anii 1870. În 1903, el a „dispărut”, deoarece comunitatea ştiinţifică din acea vreme a considerat că nu existau dovezi suficiente care să îi ateste existenţa, iar fosilele care au dus la descoperirea sa aparţineau de fapt unui exemplar tânăr din specia Apatosaurus.
Cu toate acestea, numele acelui tip special de dinozaur („brontozaur”) nu a căzut în uitare şi a rămas bine fixat în memoria publicului larg.
Emanuel Tschopp, cercetător la Universitatea Lisabona din Portugalia, şi colegii lui au aplicat „tehnici statistice pentru a calcula diferenţele dintre speciile şi genurile din familia Diplodocidae” (din care face parte Apatosaurus), precizează BBC, şi au descoperit astfel, spre surprinderea lor, că Brontozaurul pare să fi fost un gen distinct de dinozaur.
„Până de curând, să spui că Brontozaurul nu era diferit de Apatosaurus era o afirmaţie cât se poate de rezonabilă, ţinând cont de cunoştinţele pe care le aveam pe atunci”, a declarat Emanuel Tschopp.
Dar diferenţele pe care cercetătorii europeni le-au găsit între Brontozaur şi Apatosaurus erau „cel puţin la fel de numeroase precum cele care există între genuri strâns înrudite şi mult mai numeroase decât cele care există în mod obişnuit între specii diferite”, a subliniat Roger Benson, coautor al studiului.
„Apatosaurus avea un gât extrem de gros, în timp ce cel al Brontozaurului era mai degrabă înalt şi subţire decât gros”, spune Roger Benson.
Oamenii de ştiinţă din zilele noastre sunt de părere că este foarte posibilă „readucerea la viaţă” a Brontozaurului în calitatea acestuia de gen de vieţuitoare. „Este un bun exemplu pentru modul în care funcţionează ştiinţa. O nouă descoperire poate să ducă în neant 100 de ani de credinţe false”, a adăugat Emanuel Tschopp, citat de The Guardian.
Sursă: Mediafax