Aflăm mai multe despre eclipsa de Soare de la finalul săptămânii dintr-un interviu Descoperă cu Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti şi membru al Astroclubului Bucureşti.
Imaginile video sunt din Italia, unde Luna va acoperi soarele în proporţie de jumătate, astfel că eclipsa de soare din peninsulă se va vedea ca cea din România.
Descoperă: Cum se produce o eclipsă de Soare?
Adrian Şonka: Acest fenomen se datorează unei coincidenţe „cosmice”. Luna este de aproximativ 400 de ori mai mică decât Soarele, dar în acelaşi timp de 400 de ori mai aproape decât acesta. Rezultatul este că cei doi aştri par la fel de mari pe cer, diametrele aparente ale acestora fiind relativ identice.
Eclipsa de Soare se produce atunci când Luna acoperă Soarele, moment când lumina celui din urmă nu mai ajunge pe Pământ. Un alt mod în care putem explica o eclipsă de Soare este că ne aflăm pentru un scurt timp în umbra Lunii.
Luna acoperă Soarele, dar nu o face mereu la fel, eclipsele fiind totale (când Luna acoperă complet Soarele), inelare (când Luna este puţin mai mică decât Soarele şi încape complet în discul acestuia) sau parţiale (când Luna acoperă doar o parte din discul Soarelui). Acum vom avea de-a face cu o eclipsă totală, vizibilă ca parţială din ţara noastră.
Adrian Şonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
Descoperă: De ce este un fenomen astronomic atât de rar?
Adrian Şonka: Fenomenul nu este rar în sine, în fiecare an producându-se minim două eclipse de Soare (maximum 5).
Eclipsa de Soare este rară pentru un loc anume, care trebuie să fie strabătut de umbra Lunii, o umbră care are un diametru de maxim 270 km la sol. Pentru că de fapt umbra Lunii este mică în comparaţie cu suprafaţa Pământului, vine destul de rar momentul când aceasta trece printr-un anumit loc. De exemplu, ultima eclipsă totală de Soare vizibilă din România s-a produs în 1999, iar următoarea se va produce în 2081.
Consultaţi lista completă AICI
Un alt motiv pentru raritatea eclipselor este dat de orbita Lunii, care nu se roteşte în planul ecuatorial al Pământului, drept pentru care nu se întâlneşte cu Soarele ori de câte ori se află în aceeaşi direcţie pe cer, ci mult rar, de minim două, maxim cinci ori pe an. Dacă Luna „ar coopera” s-ar produce la fiecare 29,5 zile o eclipsă de Soare (sau de Lună).
Descoperă: Cum putem urmări o eclipsă de Soare?
Adrian Şonka: Eclipsa de Soare se urmăreşte cu un filtru care blochează mare parte din lumina Soarelui. Vă recomand filtre de sudură închise la culoare, adecvate observării Soarelui. Se poate folosi şi folie specială, numită „Mylar”, dar doar atât. Orice improvizaţie poate duce la orbire instantanee şi iremediabilă. Dacă nu aveţi filtrele respective mai bine nu observaţi eclipsa decât să fie ultimul lucru pe care îl observaţi vreodată!
Dacă aveţi instrumente astronomice puteţi folosi numai folie specială montată în faţa obiectivului şi nu la ocular.
Eclipsa de pe 20 martie începe la Bucureşti la ora 10:48 şi se termină 13:04, cu maximul la 11:55 cu 43% acoperire a Soarelui.
În Marea Britanie, eclipsa de soare are o vizibilitate în proporţie de 95%
Descoperă: Care sunt următoarele fenomene astronomice importante ale anului 2015 pe care le vor putea urmări şi românii?
Adrian Şonka: Următorul fenomen spectaculos se produce în noapte de 27 spre 28 septembrie, o eclipsă totală de Lună vizibilă în a doua jumătate a nopţii.
Vă recomandăm şi maximele curenţilor de meteori, Lyridele pe 22 spre 22 aprilie, Perseidele în noaptea de 12 spre 13 august şi Geminidele pe 13 decembrie.
De altfel, în orice seară senină se pot vedea stele căzătoare dar şi stele strălucitoare, o planetă, două şi alte minuni cosmice.
În următoarele câteva luni se va vedea seara, înspre locul de apus al Soarelui, planeta Venus, cel mai strălucitor astru după Soare şi Lună.