Cercetătorii au identificat sute de „gene străine” care nu provin de la strămoşii noştri

Transferul de gene între organisme care trăiesc în acelaşi mediu este cunoscut drept transfer orizontanl (HGT – horizontal gene transfer). Acesta a fost observat în cazul organismelor unicelulare şi este procesul care ar explica de ce evoluează bacteriile atât de repede, spre exemplu, cele care dezvoltă toleranţă la anumite antibiotice.

Cercetătorii presupun că HGT a jucat un rol important şi în evoluţia anumitor animale, spre exemplu a unor viermi care au preluat gene de la microorganismele şi plantele cu care au coabitat, dar şi a unor gândaci care au acumulat gene bacteriene pentru a produce enzime care să ajute la digestie.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Cu toate acestea, ideea controversată potrivit căreia HGT s-ar produce şi în cazul unor animale mai evoluate sau chiar la oameni a fost, în mare parte, contestată.

„Acesta este primul studiu care prezintă pe larg felul în care HGT are loc la animale şi la oameni, dând naştere la zeci de mii de gene > active. Surprinzător, departe de a fi un eveniment rar întâlnit, se pare că HGT a contribuit la evoluţia a numeroase, poate chiar toate speciile de animale, iar procesul continuă, ceea ce înseamnă că poate ar fi necesar să reevaluăm felul în care gândim despre evoluţie”, susţine autorul principal al studiului, Alastair Crisp, de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

Un număr semnificativ de gene, printre care şi gena ABO a grupei sangvine, au fost confirmate ca fiind preluate de vertebrate prin HGT. Majoritatea celorlalte gene descoperite au legătură cu enzimele implicate în metabolsim.

În cazul oamenilor, cercetătorii au confirmat prezenţa a 17 gene străine studiate şi în trecut şi a altor 128 de gene străine despre care nu se ştia. O parte dintre aceste gene au fost implicate în metabolismul lipidic, inclusiv în descompunerea acizilor graşi. Altele au fost implicate în răspunsurile imunitare, inclusiv răspunsul inflamator şi răspunsul antimicrobian, în timp ce alte categorii de gene au fost incluse în metabolismul amino-acizilor, modificarea proteinelor şi activităţile antioxidante.

Cercetătorii au descoperit şi de unde au provenit aceste gene. Majoritatea sunt de la bacterii, dar şi de la viruşi sau ciuperci.

Studiul a fost realizat pe genomul a 12 specii de Drosophila (muşte), patru specii de viermi şi zece primate, inclusiv oameni.

Sursă: Science Daily