Potrivit estimărilor savanţilor, această gaură neagră s-a format la aproximativ 900 de milioane de ani după Big Bang. Dar, întrucât măsurătorile au indicat că gaura neagră respectivă are o masă de 12 miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui, ea contrazice ipoteza unanim acceptată despre dezvoltarea şi creşterea acestor formaţiuni cereşti.
„Bazându-ne pe studii precedente, aceasta este cea mai mare gaură neagră descoperită dintre toate cele care s-au format în acea perioadă de timp”, a declarat, miercuri, Fuyan Bian, cercetător la Research School of Astronomy and Astrophysics din cadrul Universităţii Naţionale din Australia (ANU).
„Teoria actuală a stabilit o limită pentru cât de repede poate să crească o gaură neagră, însă aceasta este prea mare pentru a respecta teoria”, a mai spus acesta.
Formarea unor găuri negre super-masive rămâne un subiect aprig dezbătut în comunitatea ştiinţifică. Totuşi, mulţi oameni de ştiinţă au considerat vreme îndelungată că ritmul de creştere al găurilor negre este limitat.
Găurile negre cresc, potrivit teoriilor avansate de cercetători, pe măsură ce absorb materie. Cu toate acestea, în timp ce acea materie este absorbită, ea va fi încălzită şi va crea presiune radioactivă, care va împinge masa respectivă departe de gaură neagră.
„La bază, avem două forţe care se echilibrează împreună şi stabilesc o limită pentru creştere, iar aceasta este mult mai mică decât am descoperit noi”, a adăugat profesorul Bian.
Noua gaură neagră a fost descoperită de o echipă internaţională de cercetători coordonată de profesorul Xue-Bing Wu de la Universitatea Beijing din China, în cadrul Sloan Digital Sky Survey, un proiect ştiinţific care colectează date şi imagini din 35% din cerul emisferei nordice.
Universitatea Naţională din Australia coordonează un proiect similar, denumit SkyMapper, care cercetează şi monitorizează cerul din emisfera sudică.
Cercetătorii se aşteaptă ca noi găuri negre să fie identificate pe măsură ce ambele proiecte vor avansa în cercetările lor.