1. Cea mai recentă descoperire se referă la capacitatea unor păsări nord-americane asemănătoare piţigoilor, Vermivora chrysoptera, de a presimţi apropierea unei furtuni puternice. În aprilie 2014, în timp ce lucrau la un proiect privind urmărirea traseelor acestor mici păsări migratoare, oamenii de ştiinţă au constatat că zburătoarele au părăsit zona în care se reproduceau, cu una sau două zile înainte ca regiunea să fie lovită de o serie de furtuni care au dus la formarea a cel puţin 84 de tornade foarte periculoase.
Păsările au parcurs 1.500 de kilometri în cinci zile, pentru a scăpa de aceste furtuni foarte puternice, potrivit studiului publicat în revista americană Current Biology.
Cercetătorii de la University of California, Berkeley, care au descris fenomenul, cred că păsările au capacitatea de a percepe infrasunetele, unde sonore cu frecvenţă foarte joasă şi care se pot deplasa pe distanţe foarte lungi. Perturbările meteorologice puternice pot genera infrasunete şi e posibil ca astfel să fi detectat păsările apropierea furtunii.
2. Dacă multe animale reacţionează la apropierea furtunii fugind din calea acesteia, rechinii, dimpotrivă, se îndreaptă spre ea. Rechinii (din specia rechinului-tigru şi alte specii) echipaţi cu dispozitive de urmărire de către cercetători, în cadrul programului de conservare marină R.J. Dunlap Marine Conservation Program, de la Universitatea din Miami, se îndreptau spre punctele unde aveau loc schimbări rapide de temperatură, locuri unde, de obicei, furtunile se intesifică. Urmărind deplasările rechinilor, se poate prevedea unde se va forma şi se va amplifica o furtună, sunt de părere cercetătorii.
3. De multă vreme oamenii au fost interesaţi să ştie dacă animalele pot presimţi cutremurele, iar după îngrozitorul seism cu magnitudinea 9 care a avut loc în 2011 în Japonia, specialiştii şi-au intensificat eforturile de cercetare în această direcţie.
O echipă condusă de Hiroyuki Yamauchi de la Universitatea Naţională Tsing Hua din Taiwan a întreprins un studiu asupra modului în care au reacţionează pisicile înaintea unui cutremur.
Cu 6 sau mai multe zile înainte de cutremurul din 2011, a arătat studiul, unele pisici au manifestat comportamente neobişnuite şi au devenit mai stresate. Unele au început să tremure, să fie neliniştite, încercând să fugă şi să ascundă. Alte pisici, însă, au devenit agitate doar cu foarte puţin timp înainte de cutremur.
Cercetătorii cred că pisicile pot simţi apropierea seismelor deoarece au un registru auditiv mai amplu decât oamenii, putând asfel să perceeapă tot felul de sunete inaudibile pentru om şi care ar însoţi producerea unor fenomene premergătoare seismului. De asemenea, e posibil ca ele să fie capabile să detecteze schimbări legate de presiunea atmosferică, gravitaţie şi deformări ale solului.
4. Tot echipa condusă de Hiroyuki Yamauchi a descoperit că şi vacile au prezentat schimbări cu mai multe zile înaintea cutremurului de 9 grade din Japonia. Mai exact, au fost observate modificări ale lactaţiei: cu 6 zile înainte de cutremur, vacile au început să dea mai puţin lapte, iar această scădere s-a menţinut încă 4 zile după aceea.
5. Câinii pot detecta cancerul de prostată cu precizie de 98%, mirosind mostre de urină prelevate de la pacienţi, arată un studiu realizat anul trecut şi prezentat la cea de-a 109-a întrunire anuală a American Urological Association.
Câinii au în mucoasa olfactivă a nasului aproximativ 200 milioane de celule receptoare olfactive, în vreme ce omul are doar vreo 5 milioane. Simţul olfactiv canin este, aşadar, mult mai dezvoltat decât cel uman, ceea ce explică faptul că aceste animale pot detecta uşoarele schimbări ale mirosului urinii, produse de existenţa cancerului în organism. În afara cancerului de prostată, câinii pot detecta şi alte tipuri de cancere, precum cel ovarian sau vezical.
Câinii pot, de asemenea, să detecteze schimbările de glicemie; câini special antrenaţi pot fi astfel de ajutor diabeticilor, avertizându-i pe aceştia când apar fluctuaţii potenţial periculoase ale nivelului de glucoză în sânge.
6. De o capacitate olfactivă impresionantă au dat dovadă musculiţele de oţet (Drosophila sp.), care s-au dovedit în stare să distingă celulele canceroase de cele normale, arată un experiment desfăşurat recent la Universitatea din Konstanz. Ba mai mult: aceste insecte par capabile să distingă, cu antenele lor, chiar diferite subgrupe de celule canceroase, corespunzând diferitelor tipuri de cancer de sân.
Studiul s-a concentrat asupra diferitelor fomre ale cancerului mamar, dar cercetătorii cred că musculiţele de oţet ar putea detecta şi alte tipuri de cancer.
O identificare directă a cancerului cu ajutorul musculiţelor de oţet nu pare o idee uşor de aplicat în practica medicală, dar utilitatea acestor cercetări este alta: oamenii de ştiinţă speră să creeze dispozitive de detecţie foarte sensibile, inspirate de modul în care animalele ca musculiţele de oţet şi câinii reuşesc să detecteze prezenţa cancerului în organism.
Sursa: Discovery News