Procesul Maimuţelor: John Scopes contra statului Tennessee
Atunci când Statele Unite ale Americii nu se sinchiseau de Charles Darwin
Când Charles Darwin şi-a anunţat conceptul evoluţionist precum şi teoria conform căreia omul ar descinde din maimuţe, a transmis, probabil fără voia sa, o adevărată undă de şoc în întreaga lume. Iniţial, publicaţiile sale au întâmpinat o rezistenţă agresivă pe alocuri, chiar şi în Anglia Victoriană, patria sa natală.
Teoriile sale au fost aproape instantaneu percepute ca nişte pericole iminente pentru doctrina creştinismului. Inclusiv mulţi din oamenii de ştiinţă contemporani i-au refuzat acestuia concluziile publicate în celebra sa lucrare „Originea speciilor”. Chiar dacă în deceniile următoare, rezistenţa la teoriile sale s-a topit încetul cu încetul, pe atunci, societatea victoriană respingea descoperirile sale.
Situaţia era încă şi mai rea în Statele Unite.
Craniu de om n prim plan, urmat de cranii de maimuţe antropoide
Aceasta chiar dacă la prima vedere evenimente dramatice precum Războiul de Secesiune – care a provocat moarte, distrugeri şi devastări fără precedent, au zdruncinat din temelii credinţa americanilor faţă de societatea lor faţă de care se aşteptau să evolueze spre un ideal de perfecţiune conform perceptelor puritan-neoprotestante.
Spre sfârşitul unei conflagraţii de genul Războiului Civil American, oamenii au avut în general două tipuri de reacţii: -fie au întors spatele ştiinţei şi progresului pentru a se baza pe tradiţiile şi religia de la care aşteptau consolidarea societăţii deja suferinde, fie au căutat inamici exteriori care ar fi purtat vina alienării şi disoluţiei sociale. Ambele reacţii extreme au înflorit în special în sudul Statelor Unite, regiunea cea mai afectată de Războiul Civil, regiune unde şi în zilele noastre se observă o ostilitate făţişă faţă ştiinţă şi evoluţionism.
După Războiul Civil, oamenii din statele sudiste (cu precădere din aşa zis-a Bible Belt din prezent) au început să se bazeze puternic pe religie, respingând perspectivele moderniste asupra Bibliei şi creştinismului în favoarea interpretării literare şi individuale a acestora. Era de altfel şi comod, Geneza le spunea cum au apărut şi care le este rostul în Univers; Exodul le oferea un model de urmat la nivel social; iar Leviticul le prezenta un sistem de valori morale pe care să le aplice în viaţa de zi cu zi în speranţa de a deveni cât mai plăcuţi Domnului.
Om şi maimuţă sub ridicolul timpurilor
În aceste condiţii nu este de mirare că spre sfârşitul secolului IX, teoria evoluţionistă era respinsă din starta în aproape toate păturile sociale din statele sudiste. Cel mai important motiv al respingerii virulente a ideilor darwiniste consta în faptul că marea majoritate a cetăţenilor statelor sudiste nu doreau ca urmaşii lor să înveţe noţiuni despre evoluţionism odată ce ajungeau pe băncile şcolilor.
Mentalitatea acestora s-a intensificat mai mult odată cu implicarea S.U.A. în Primul Război Mondial. Pe de o parte, omanii simţeau că Statele Unite făceau ceea ce trebuie deoarece atât liberalismul teologic, cât şi evoluţionismul păreau a fi propagate de teologi şi oameni de ştiinţă germani, iar relatările de pe front despre cruzimea trupelor germane au confirmat temerea americanilor de rând că Germania ar fi devenit un stat depravat, modernist şi prin urmare lipsit de orice Dumnezeu. Iar situaţia trebuia „îndreptată” de America cea puritan-fundamentalist-neoprotestantă.
Conform articolelor publicate de toate jurnalele sudiste de orientare pre-milenaristă, „Noua teologie a dus Germania în barbarism, animalitate şi va duce orice altă ţară în aceeaşi stare de depravare şi imoralitate”…
Pe de altă parte în rândul fundamentaliştilor americani cu viziuni habotnice, războaiele per genere, erau provocate de depravarea modernă. Mulţi dintre ei erau ferm convinşi că Primul Război Mondial era nimic altceva decât semnul care confirma apropierea Noului Mileniu.
Legea Butler şi efectele sale
În acest climat conflictual, majoritatea şcolilor şi unităţilor de învăţământ americane din zona urmanizată reuşiseră totuşi să reconcilieze descoperirile ştiinţifice moderne şi teoriile evoluţioniste cu predarea religiei. Nu la fel se întâmpla şi în mediul rural din statele sudiste, unde pastorii, predicatorii şi şerifii care preferau interpretarea strictă a Bibliei, erau adevăraţii factori de decizie la nivel local.
În faţa avalanşei descoperirilor ştiinţifice şi aplicabilităţii acestora în viaţa cotidiană, fundamentaliştii religioşi s-au refugiat în interpretarea strictă şi personală a Bibilei, în ale cărei versete vedeau singura salvare faţă de efectele aşa-zisei civilizaţii materialiste aflată deja în declin.
Astfel s-a ajuns ca în anul 1925 legislatura statului Tennessee a aprobat celebra Lege Butler, sau Butler Act, cum a mai fost cunoscută.
Legea Butler interzicea din start predarea teoriilor evoluţioniste ale lui Darwin în orice şcoală publică sau universitate din statul Tennessee. Curând, legea a fost adoptată cu entuziasm şi în alte state sudiste.
Omul după gratii. Drama omului modern
Nici tabăra evoluţioniştilor nu stătea cu mâinile în sân în faţa recrudescenţei religioase din sud. Celebra American Civil Liberties Union grupa toţi susţinătorii cunoaşterii pe baze strict ştiinţifice şi oferea fonduri şi avocaţi oricărui cadru didactic din Tennessee care dorea să înfrunte Legea Butler în tribunal.
Profesorul John T. Scopes
Primul astfel de profesor care a acceptat provocarea taberei religioase a fost John T. Scopes, un profesor de biologie şi antrenor de fotbal american la o şcoală din Dayton, Tennessee. În primăvara anului 1925, acesta a intrat la una din clasele sale pentru a citi cu glas tare tinerilor capitolul despre evoluţia omului, precum şi o sinteză a teoriei lui Darwin despre selecţia naturală din volumul Hunter’s Civic Biology. A fost arestat imediat şi trimis în judecată sub acuzaţia de încălcare făţişă şi sfidătoare a legii.
Circul mediatic: de care parte a gratiilor erau maimuţele?
În apărarea lui Scopes, tabăra evoluţioniştilor l-a trimis pe faimosul veteran al înfruntărilor la bară, avocatul Clarence Darrow, unul dintre cei mai scumpi avocaţi ai vremii. Viclean, versat şi sofisticat, Darrow întruchipa cum nu se putea mai bine prototipul societăţii puternic urbanizate din care provenea.
Acuzarea era condusă de către William Jennings Bryan, candidat de trei ori la preşedinţia Statelor Unite şi fost secretar de stat. Supranumit „The Great Commoner”, era un reprezentant perfect al valorilor Sudului rural şi tradiţionalist. Bryan era un creştin autoproclamat care făcuse între timp un lobby puternic pentru un amendament constituţional care să interzică predarea în şcoli a evoluţionismului în toate statele americane.
Avocatul Clarence Darrow (stânga) şi procurorul Willaim Jennings Bryan (dreapta), în timpul celebrului proces
Evident, un astfel de proces prezenta toate ingredientele necesare unui scandalos circ mediatic. Cum de altfe s-a şi întâmplat. Când cazul s-a judecat pe data de 14 iulie, jurnalişti din toate colţurile S.U.A. erau deja în Dayton. Predicatori, ghicitori şi prezicători de toate culorile umpleau deja străzile. Afaceriştii veroşi vindeau peste tot orice avea vreo legătură cu subiectul zilei, de la maimuţe împăiate la biblii pentru toate buzunarele. Procesul Maimuţelor, cum deja îl denumise populaţia, avea să fie primul proces transmis la radio din istoria americană.
Surprizător pentru mulţi, Scopes a avut un rol minor în cadrul procesului, căci judecata s-a transformat imediat într-un mult disputat duel verbal între Darrow şi Bryan, iar când judecătorul John Raulston a refuzat să admită dovezile experţilor cu privire al valididatea teoriei evoluţioniste, Darrow a pierdut ocazia cea mai bună.
În consecinţă, a decis că dacă nu i se va permite să demonstreze evoluţionismul darwinst, şansa sa de câştig ar putea apărea în urma unui atac direct şi fără menajamente la adresa celor care interpretau după ureche scripturile biblice.
Punctul culminant al procesului a fost acela în care Darrow l-a provocat pe Bryan să demonstreze că era cu adevărat un expert în cunoaşterea textului biblic. Spilcuitul Darrow l-a încolţit pe Bryan cu întrebări dificile în care îl provoca constant să recunoască public dacă crede anumite capitole biblice cum ar fi cel cu crearea Evei din coasta lui Adam, sau cel în care proorocul Iona a supravieţuit după ce fusese înghiţit de o balenă…
Cimpanzeu în cuşcă
Juriul a ales să susţină aplicarea legii. Din punct de vedere al interpretării textului legal, Scopes se făcea evident vinovat de încălcarea legii din Tennessee. Pentru acest lucru profesorul de biologie a fost amendat cu suma de 100$ după care a fost eliberat din arest.
Dar bătălia era departe de a se fi încheiat. Show-ul mediatic a atras atenţia societăţii americane asupra chestiunilor ştiinţific-evoluţioniste, iar partizanii curentului darwinist au beneficiat astfel de o publicitate fără precendent. Acum, America ştia în sfârşit cine fusese Charles Darwin şi ce încercase acesta să trasnmită.
Un alt complex de judecată l-a absolvit pe Scopes de plata celor 100$, dar legile antievoluţioniste aveau să fie de actualitate şi în viitorul apropiat.
Atunci când fiecare crede ce vrea (sau ce poate)
Fundamentaliştii creştini pierduseră o bătălie, dar nu şi războiul. Pe undele radio, predicatori precum Billy Sunday nu s-au sfiit să profite de descoperirile ştiinţei pentru a-şi face cunoscute mesajele în faţa a sute de mii de ascultători. Aimee Semple McPherson din California şi-a propăvăduit mesajul fundamentalist la microfoane în faţa mulţimilor strânse în săli uriaşe.
La un moment dat, acestă predicatoare s-a folosit de o uriaşă tabelă de scor electrică pentru a ilustra triumful lui Dumnezeu asupra Diavolului, anticipând fără să greşească generaţiile de tele-evanghelişti de pretudindeni care continuă şi azi să se folosească de avantajele oferite de descoperirile ştiinţifice.
Atingerea
După cel de-al doilea Război Mondial, fundamentaliştii americani au pornit un nou asalt ideologic, îngroziţi de ororile petrecute în statele comuniste, unde ateismul agresiv şi propagarea forţată a materialismului dialectic pe baze ştiinţifice, erau vocea dominantă a acelor societăţi. Astăzi, situaţia lăsată de urmele Procesului Maimuţelor este cumva mai nuanţată, în funcţie de statul american şi legislaţia locală din anumite comunităţi.
Eternele controverse dintre creaţionişti şi evoluţionişti nu numai că nu s-au sfârşit, ci s-au intensifiat în toate mediile sociale, de-a lungul întregului mapamond. Descoperirile ştiinţifice fără precedent din prezent, alături de cercetările continue asupra originii omului nu au reuşit să răspundă definitiv întrebărilor esenţiale care i-au frământat odinioară pe participanţii la faimosul „Proces al Maimuţelor”. Poate viitorul va aduce acel mult aşteptat moment în care religia şi ştiinţa nu vor mai fi situate pe poziţii antagoniste, ci complementare.