Oameni in spatiu

Presedintele american Dwight D. Eisenhower s-a prefacut, in public, a nu da prea mare importanta eveni­mentului. Dar, in sinea lui, a inteles foarte bine insemnatatea a ceea ce se petrecuse. URSS, o superputere nucleara, reusise, nici mai mult, nici mai putin, decat sa-si stabileasca un avanpost la cateva sute de kilometri deasupra Pamantului, adica si deasupra capetelor americanilor! La 11 zile dupa marea intamplare, Eisenhower a convocat o intalnire a 14 dintre cei mai valorosi specialisti americani, ingineri si oameni de stiinta. S-a dezbatut indelung problema suprematiei tehnice in competitia spatiala (cu implicatii militare) ruso-americana. Unul dintre participanti, Edwin Land, inventatorul aparatului Polaroid, a subliniat apasat diferenta dintre Rusia sovietica, unde stiinta „era vazuta ca un mod de viata“, copiii fiind crescuti in spiritul interesului pentru stiinta si pentru progresul tehnologic, si SUA, unde societatea era preocupata mai degraba sa se bucure de prosperitatea epocii postbelice. Rezolutia acestei intalniri a fost una vizionara: era nevoie de o reforma in domeniul educatiei, in sensul stimularii interesului pentru stiinta in randul tinerimii americane. Au fost luate, desigur, si masuri mai rapide, desi tot cu bataie lunga. NASA, agentia spatiala americana, isi datoreaza existenta lui Sputnik 1, caci a fost creata chiar in anul care a urmat lansarii acestuia (1958), cu scopul de a pune la punct un program coerent de explorare a spatiului, astfel incat americanii sa-i poata ajunge si depasi pe rusi in acest domeniu. Dar influenta s-a extins mult dincolo de cercetarea spatiala.

National Defense Education Act, lege promulgata de presedintele Eisenhower in acelasi an 1958, a schimbat profund felul cum era sprijinita cercetarea stiintifica in SUA. In anii imediat urmatori lansarii lui Sputnik 1, s-a infiintat un numar record de institute de cercetare si de catedre stiintifice in universitati, cu scopul de a creste viitoarele generatii de savanti. In 15 ani, numarul tezelor de doctorat in stiinta a crescut, in SUA, de patru ori. Acelasi act a modi­ficat fundamental felul in care era predata stiinta in scoli, iar ca o conse­cinta a acestui fapt, a inspirat noi abordari in religie. Daca, pana atunci, spre a nu-i ofensa pe adeptii diferi­telor credinte si a nu crea disensiuni sociale, in scolile americane nu se insista prea mult asupra lui Darwin si asupra teoriilor evolutio­niste, odata cu cu lansarea noului program, lucrurile s-au schimbat. S-a impus o abordare mult mai pragmatica si in acord cu teoriile evolutioniste asupra vietii, fapt ce a dus la un contraatac din partea adeptilor creationismului, generand noua teorie a designului inteligent.  De aceasta se leaga un mare numar de cercetari in genetica si biochimie care au impins cu putere inainte cunoasterea in domeniu. Daca SUA sunt azi privite, de catre multi oameni de stiinta, drept tara cu cele mai bune dotari in materie de tehnica si cu cele mai bune oportuni­tati de cercetare, asta se datoreaza intai de toate Sputnik-ului. Asa-i istoria, perversa. Iar, consecutiv, evidenta ca atatea alte tari si-au dez­vol­tat institute de cercetari in cele mai avansate domenii a fost, in mare ma­sura, generata de faptul ca, in urma cu o jumatate de veac, o minge de metal cu patru antene lungi a tasnit in spatiu dintr-un loc pe atunci secret din stepele Kazahstanului, loc cunos­cut azi drept cosmodromul de la Baikonur.  

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee