Atat pe K2, cat si pe Manaslu, ti-ai finalizat ascensiunea in conditii dramatice. Cu toate astea, sunt convins ca, in doi ani de zile cel mult, o sa incerci iarasi sa abordezi un optmiar. Esti masochist?
In mod sigur nu sunt masochist: am facut ordine in echipament dupa expeditie si, cu toate ca am gasit o gramada de corzi, nu am dat peste nici un bici si peste nici o pereche de catuse. Acum nu as pleca nici mort de la iarba verde, din muntii nostri, dar am eu presimtirea ca alpinismul e boala lunga. Teoria ar fi ca, in mecanismul uitarii, apare o selectie si, dupa o vreme, lucrurile neplacute se sterg si raman cele placute. In plus, sa fim seriosi: satisfactia de pe varf nu se compara cu aceea de a castiga un meci de fotbal cu prietenii.
Pe Manaslu ai adormit 20 de minute chiar in timpul asaltului final (sa-ti fie rusine!). Ce visezi la 8.000 de metri?
Recunosc, am adormit, dar nu am facut-o din lene, nu a fost „a nap“ la ora 10.00. Pur si simplu nu ma mai tineam pe picioare si nu mai vedeam bine. De visat, am visat banalitati – plaje insorite cu palmieri si cu personalul aferent & wind-surfing. La cate am tras ca sa dorm acolo, cred ca meritam visul acesta.
In jurnalul tau de expeditie de pe www.horiacolibasanu.ro ziceai la un moment dat ca preferatul tau este Kanchenjunga. De ce?
Pentru ca e la fel de dificil ca si K2, cu doar 12 metri mai mic, si nu are nimic comercial, in comparatie cu Everestul, de exemplu. In plus, este un varf foarte sever, poate chiar mai sever decat K2.
Care este cea mai neplacuta chestie care ti s-a intamplat vreodata pe munte?
Pe K2 am mers noaptea cu Fane Tulpan si a inceput sa ninga ca de Craciun, iar in 2 ore au inceput sa curga avalansele. Mai aveam 3 ceasuri de mers, dar nu vedeam decat la 3-4 metri imprejurul nostru si auzeam cum trec avalansele pe langa noi. A fost horror, au fost vreo zece si asteptam in fiecare clipa sa fim inghititi. Ma simteam de parca eram in fata plutonului de executie.
In afara de Himalaya, unde ai mai vrea sa te sui?
As merge in America de Sud – am vazut ca sunt munti superbi acolo. Dar m-as duce si in Fagaras, la o tura de creasta. Mie, sincer, imi place foarte mult pe munte la noi in tara si, daca am avea optmiari, nu as mai pleca niciunde.