Climbing Escalade cu si fara Spiderman

Picioarele devin maini, mainile aspira stanca, intreg corpul se lipeste de zidul din piatra si apoi se desparte de el ramanand intr-un echilibru fragil, pe care o simpla adiere de vant il poate anihila. Primejdia pandeste din toate partile, iar incordarea atinge cote maxime. Fiecare colt, fiecare rugozitate, orice denivelare sau fisura trebuie folosite cu chibzuinta. Adaugand intelepciunii forta si agilitate, te poti conecta la natura prin geologia ei verticala.

Datorita escaladei moderne si noilor ei tehnici, performantele lui Spiderman ies din teritoriul efectelor cinematografice speciale si devin un apanaj al curajului si al priceperii umane. Un veac de ascensiune Escalada (climbing) pura a implinit deja un veac de existenta. Radacinile ei, fie ca este vorba de catararea pe bloc, fie de cea pe faleza, trebuie cautate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Fontainebleau in Franta, Lake District in Marea Britanie si Dresda in Germania sunt leaganele acestui sport al carui prestigiu a crescut simtitor abia incepand cu anul 1990, cand, gratie eforturilor mediatice ale unui Patrick Edlinger, climbing-ul s-a instalat definitiv in imaginarul colectiv si a devenit sport de masa.

Pana spre 1970, escalada a fost pusa in umbra de popularitatea si mediatizarea uriasa de care beneficia alpinismul. Gloria cuceririi celor mai semete piscuri alpine sau himalayene nu suferea comparatie, in ochii multora, cu efortul si dibacia pe care le presupunea atingerea varfului unei faleze. Gratie unor temerari care au presimtit dimensiunea spirituala si sportiva a escaladei, aceasta a incetat sa mai fie un vestibul al alpinismului, o forma de pregatire sau de antrenament pentru cucerirea muntilor. Dezvoltarea ei s-a facut in umbra, prin stradania unor benevoli pasionati si, ulterior, prin intermediul unor mici cluburi si asociatii.

Astfel, numeroase locatii pentru escalada au vazut lumina zilei oarecum „clandestin”, fara sa fie recenzate de organisme nationale sau internationale. Pana in anii ‘80, escalada putea fi realizata cu orice mijloace (inclusiv cu puncte si materiale de siguranta). De atunci incolo, puristii din domeniu au inceput sa ceara interzicerea oricaror mijloace artificiale de sprijin. Polemica intre cele doua tabere continua si in zilele noastre. Fie ca va atrag punctele de vedere ale uneia sau ale alteia, e bine sa aveti la cingatoare, intotdeauna, punga cu praf de magneziu, pentru ca mainile, nu doar in preajma pericolului, transpira.

FACTS

Cupa Himalaya 2003 (cea de-a sasea editie), desfasurata anul acesta intre 16 si 17 august, in Prapastiile Zarnestilor. Concursul a avut loc in sistem Red Point, adica au fost amenajate circa 10 trasee de escalada, fiecare traseu avand cate 100 de puncte, impartite la numarul de concurenti care au parcurs traseul. u Cupa Drobeta la escalada, organizata in Cheile Pecinisca – Baile Herculane, la 31.05.02. u Cupa ATA – Cheile Turzii, cu un traseu de escalada de grad 9, desfasurata la 14.05.03. u Herculane Climbing Open, aflat anul acesta la a doua editie. Competitia a adus la stanca multi cataratori din Romania. Au fost prezenti 38 de concurenti si 11 concurente. Data desfasurarii: 08.05.03.

Momente importante
In 1910, a fost inventata espa­dri­la cu talpa de fetru, care a inlocuit incaltarile cu crampoane. In 1934, Pierre Allain a atins nive­lul 5Æ purtand espadrile cu talpa de cauciuc. In 1960, John Gill (care a folosit pentru intaia oara magneziul din gimnastica) a deve­nit un apostol al acestei discipline in SUA, iar in 1965 au fost urcate marile ziduri stancoase din Yose­mite Valley, o veritabila Mecca a escaladei. 1986 este anul in care escalada a devenit sport compe­titional. In 1991, Wilhelm Gullich a realizat primul 9a din istorie.

Preturi
Corzi Lanex Badile, 8,5 mm/50 m 2.250.000 lei Rocky, 9,8 mm/50 m 2.900.000 lei Altea magic, 10,2 mm/50 m 3.000.000 lei Papuci de catarare „La Sportiva“ Cliff 2.500.000 lei Katana 2.999.000 lei Hamuri Rock Empire Makak 28,70 euro Peakok 01 31,80 euro Gibbon 36,30 euro Casti Petzl Elios 39,25 euro Meteor 58,00 euro.

Cotatii
In materie de escalada, exista mai multe scari de evaluare a dificul­ta­tii. Unele se refera la esca­lada pe bloc stancos, altele la cea pe fale­za, dar toate folosesc cifre identice – de la 2 la 9, urmate de literele a, b, c, cu notatii de ponderare minus si plus, pentru nuante. Recordurile au fost stabilite de catre Chris Sharma (faleza), cotatie 9aÆ si Fred Rouhling, cotatie 9b. Cel mai inalt nivel la categoria femei a fost 8cÆ (atins de Liv Sansoz) si 9a (Josiane Berraciartu).