MX este acronimul pentru Bicycle Motocross si a fost inventat in California, la inceputul anilor ‘70, de cativa tineri plictisiti doar sa se plimbe cu bicicleta, cand puteau face cu ea – inclusiv in cadru organizat (National Bicycle League) – o multime de alte lucruri, de la acrobatiile marunte pe o roata, la complicatele salturi in aer care urmeaza escaladarii rampelor, platformelor sau trambulinelor naturale ori artificiale. Cum o bicicleta obisnuita, de agrement, nu era in stare sa suporte toate aceste socuri brutale, velocipedele moderne au declansat cursa inarmarilor. Ele si-au modificat dramatic toate componentele, incepand cu rotile de 20 de inci si terminand cu saua, ghidonul, lantul sau pinioanele. Caracteristicile generale autoimpuse sunt soliditatea si versatilitatea, una dintre consecinte fiind folosirea unor materiale noi, care sa sporeasca rezistenta bicicletei dar sa nu-i creasca semnificativ greutatea. De aici si utilizarea unor aliaje sofisticate, intalnite la fabricarea navetelor spatiale. Incepatorilor li se recomanda biciclete pentru freestyle – marci precum Haro, Wethepeople, Schwinn, Gary Fischer, Felt, Dragonfly sau GT, care, in functie de dotari, costa intre 150 si 500 USD. In cadrul concursurilor profesioniste, exceptand stilul race (unde conteaza timpul in care este strabatut circuitul de rampe), se puncteaza inaltimea, durata, acuratetea si numarul salturilor, ca si al rotatiilor in cadrul fiecarui salt, elementele de prindere si desprindere, precum si aterizarea.
Foto: Red Bull
FACTS