Cine este Kilimanjaro?
Calatorul care se imparte in mod egal intre onoarea si indrazneala de a aspira la varful cel mai inalt al muntelui Kilimanjaro, trebuie sa stie ca va intampina cu fiecare pas, inca de la poale, un nou obstacol, de la aerul tot mai rarefiat odata cu cresterea in altitudine pana la terenul aflat in permanenta transformare. Cu toate acestea, pe masura ce escaladeaza muntele, apropiindu-se de pisc si privind in jos spre salbaticia Africii, batut de vant si sleit de puteri, va fi recompensat cu, probabil, cea mai sufocanta priveliste din intreaga sa viata. Dupa ce isi va fi atins telul, nu mai poate spera decat ca va pastra vie pentru cat mai mult timp in inima sa amintirea acelui moment pretios si unic.
Un vulcan trepidant cu 800.000 ani in urma, astazi unul dintre cele mai diverse si mai frumoase habitate unice de pe Pamant, Kilimanjaro ofera in cele sapte pana la zece zile necesare escaladarii lui pana in varf, intrepatrunderea unica a cinci zone distincte de clima si vegetatie. Pe alocuri, toate pastelate in cadrul natural al unui unui singur moment, al unui singur pas. Calatorul va gasi savana calda si uscata tipica platourilor africane, padurea tropicala geamana cu cea amazoniana, campiile si sesurile caracteristice stepei, desertul alpin parca desprins din nesfarsita Siberie si, pe masura ce se apropie de finalul calatoriei, platoul glaciar vesnic inghetat din varf, usor de confundat cu taramurile arctice.
Kilimanjaro – nume a carui etimologie se regaseste in alaturarea termenilor “Kilima” si “Njaro”, adica “Muntele Alb” sau “Muntele cu zapada” – este un stratovulcan situat in nord-estul Tanzaniei, cu trei furnale vulcanice, denumite Shira, Mawenzi si Kibo. Acesta din urma este si cel mai inalt versant al masivului si al intregii Africi, punctul sau maxim, denumit Piscul Uhuru, inaltandu-se la 5895 metri deasupra nivelului marii, oferind o priveliste de nedescris a platourilor din jurul sau si reprezentand cel mai inalt varf izolat al lumii. In anul 1987, Kilimanjaro a fost declarat monument al naturii sub protectia UNESCO.
Asezarea geografica a masivului se afla la 340 km sud de ecuator, la granita dintre Tanzania si Kenia, fiind situat in nord-vestul Tanzaniei , la circa 500 km de Dar es Salaam (cel mai mare oras al tarii), la 200 km de Nairobi si la 560 km distanta de lacul Victoria. Un platou inalt cu altitudinea intre 750 si 1000 m inconjoara masivul muntos. Inspre est se intind muntii Pare, la vest podisul Tanzaniei, la sud stepa populatiei masai, iar la aproximativ 70 de km se inalta Muntele Meru.
Teritoriul masivul Kilimanjaro si al padurilor ecuatoriale din jurul sau a capatat in anul 1973 titulatura de Parc National. Acesta se intinde pe o suprafata totala de 756 km2, a fost deschis in anul 1977, iar scopul existentei sale este de a proteja muntele, flora si fauna din regiune.
Desi masivul muntos se afla situat intr-o zona tropical-ecuatoriala fierbinte, una dintre cele mai calde regiuni de pe glob, datorita altutudinii ridicate, pe varful lui Kilimanjaro exista permanent zapada, respectiv un ghetar, ce cuprinde doar muntele Kibo. Regretabil, aceste regiuni inghetate isi diminueaza continuu din suprafata, fapt confirmat de observarea lor cu ajutorul imaginilor captate din sateliti. Motivele sunt clima uscata, saraca in precipitatii si – evident – incalzirea globala.
Un “ceaun” sub presiune
Fiind un stratovulcan, originea masivului muntos este una vulcanica. Datele furnizate de specialisti in 2003 atesta ca magma se gaseste la doar 400 metri sub fundul solidificat al craterului din varf. Datorita pozitionarii ansamblului montan la limita de coliziune a placilor tectonice africane si a celei numita placa tectonica a Somaliei (placa de est), exista o posibilitate permanenta de eruptie vulcanica. De asemenea, prin ciocnirea acestor doua placi, in urma cu milioane de ani, s-a format Marele Rift al Africii, care ar putea deveni, conform unor estimari geologice, un nou ocean.
Ultima eruptie a craterului central, Kibo, a avut loc in anul 1700, facand din acest stratovulcan un munte cu o activitate vulcanica redusa, manifestata mai degraba prin prezenta fumarolelor – gaze degajate de vulcani prin cratere.
Calatoria initiatica
Kilimanjaro este o oaza de minuni naturale, umezita de cele doua rauri mai importante Pangani si Galana, insa la cei 5895 metri ai sai, masivul se poate transforma cu usurinta dintr-un “urias bland”, intr-o provocare inselatore si imprevizibila. In aceste conditii, atingerea culmilor sale se va dovedi conditionata de determinare, curaj si mai ales de noroc. Aventurieri cu o pregatire mediocra au reusit sa ajunga pe Kibo, in timp ce unii dintre cei mai antrenati atleti si maratonisi au esuat in drumul spre aceasta performanta.
Teoretic, orice persoana cu o conditie fizica rezonabila, are o sansa la varful masivului african, dar succesul depinde intr-o buna masura atat de starea de spirit cat si de capacitatea de adaptare a organismului la altitudine si la temperatura. Nu exista certitudini, cu exceptia provocarii si a aventurii pe care calatorul cu siguranta le va resimti. Si, desigur garantia incontestabila a delectarii privirilor cu o gama de frumuseti naturale, unice pe planeta in formula si diversitatea lor de pe Kilimanjaro.
Calatoria pe si inapoi de pe “Muntele Alb” are, spun toti cei care au avut onoarea sa traiasca aceasta aventura, un caracter formator si de natura sa schimbe viata celui care accepta provocarea. Calatorul va cobori transformat, cu o sclipire a increderii de sine in priviri, animat de sentimentul ca poate indeplini aproape orice. Este o traire pe care o va purta cu sine pentru tot restul vietii.
Este, probabil, sentimentul care ii va incerca si pe membrii echipei formate din Laurentiu Dragota si Andrei Ionut Popescu, care vor incerca in septembrie 2009 sa escaladeze masivul Kilimanjaro, pana chiar in varful sau cel mai inalt.
Capitolul romanesc
Exista sapte trasee catre varful Uhuru de pe muntele Kibo:
ruta Rongai, care abordeaza versantul dinspre Nord – Nord-Vest;
ruta Marangu, cu pornire dinspre Sud-Est;
rutele Mweka, Umbwe si Machame care se catara toate pe Kilimanjaro dinspre Sud si
rutele Lemosho si Shira, ce “impung” urisul african dinspre partea vestica.
Alegerea traseului ideal nu este o misiune facila, deoarece fiecare are elemente specifice pe care un alpinist trebuie sa le ia in considerare. Sunt rute relativ usoare, unele moderate, iar altele chiar periculoase. Unele favorizeaza o aclimatizare optima, altele sunt mai potrivite in sezonul ploios iar altele au posibilitati de cazare/campare mai bune.
“Baietii nostri” isi vor porni ascensiunea pe Machame, cel mai dificil dar si cel mai spectaculos traseu dintre cele sapte disponibile. Ruta incepe in partea de sud-vest a muntelui, in zona denumita Machame Gate si nu are posibilitati de cazare in cabane. Catararea pe aici dureaza minimum sase zile, desi sapte sunt recomandate de obicei. Coborarea este in Mweka, in partea de sud-est a muntelui. Datorita urcarii prin partea de vest si a coborarii prin nord, Machame ofera perspective asupra celor mai spectaculoase peisaje din Kilimanjaro. De asemenea, Machame strabate locuri extraordinare ca platoul Shira, Barranco, si Turnul de lava.
Machame este ruta ideala pentru cei care doresc o ascensiune mai dificila si sunt increzatori in abilitatea lor de a petrecre perioade lungi de timp pe un traseu mai abrupt. Unul din scopurile aceastei expeditii, alaturi de escaladarea celui mai inalt varf de pe contintentul african, in cadrul unei expeditii integral romanesti, este aducerea in prim plan a problemelor de mediu cu care se confrunta lumea alpina internationala.
Kilimanjaro este unul din ultimele locuri din Africa unde se mai gaseste inca zapada, dar este amenintat din ce in ce mai mult de efectul de incalzire globala. Ca pasionati de munte, alpinistii romani isi propun sa aduca in atentia publicului romanesc si international schimbarile de mediu intr-una dintre cele mai frumoase zone alpine de pe planeta.
“Unul dintre scopurile acestui proiect este de a demonstra ca oricine, indiferent de varsta, job sau experienta personala poate avea succes in realizarea unei asemenea expeditii. Prin intermediul acestui proiect dorim sa va oferim o mica incursiune in ceea ce puteti vedea, invata si descoperi. De aceea vom avea un jurnal detaliat pe parcursul expeditiei, care va explica pas cu pas tot ceea ce am experimentat. Vom fotografia, vom filma si in cele din urma vom invata noi lectii de viata pe care dorim sa le impartasim cu voi. Consideram important sa promovam sporturile montane in Romania si sa aratam ca oricine poate avea performante sportive foarte bune, cu antrenamentul si mentalitatea corespunzatoare. De asemenea, vrem sa aratam ca Romania, desi aflata la o distanta atat de mare fata de Africa, are o responsabilitate importanta vizavi de schimbarile climatice care afecteaza intreaga lume, iar noi intentionam sa reflectam aceasta situatie in expozitia foto ce va urma expeditiei.“
Astfel suna declaratia oficiala pe care bucurestenii Laurentiu si Andrei, in varsta de 28, respectiv 25 de ani, o dau inainte de marea lor aventura. Desi tineri, cei doi sunt profesionisti si se mandresc cu o experienta vasta in alpinism, ce enumera denumiri precum Mont Blanc, Monte Rosa si Aguilles du Tour, dar si cu participarea la diverse maratoane internationale. Cu toate acestea, Kilimanjaro este, cu siguranta, cea mai grea incercare de pana acum a celor doi romani.
Kilimanjaro si omul
Desi expeditia pe care Laurentiu Dragota si Andrei Popescu o vor intreprinde este o mare proba de curaj si de experienta, si alte calatorii indraznete, care au intrat chiar in istorie, au fost intreprinse pana pe Piscul Uhuru.
Incercarile omului alb de a se catara pe Kilimanjaro au inceput in anul 1861, cand Karl Klaus von der Decken esueaza in a atinge varful muntelui. La fel ca el, vor pati, ani la rand, mai multi misionari. Primul caruia ii va reusi tentativa escaladarii muntelui Kibo, pana in varful Uhuri, in data de 6 octombrie 1889, este geograful si cercetatorul din Leipzig, Hans Meyer, care devenea cu acea ocazie primul om alb care reusea sa cucereasca “Muntele de Zapada”. In onoarea sa exista chiar si un moment comemorativ pe traseul care l-a introdus in istorie.
Si cateva recodrui cu adevarat impresionante sunt legate de catararea pe Kilimanjaro, dupa cum urmeaza:
cea mai rapida escaladare a muntelui a fost realizata de Bruno Brunod, in 5 ore si 30 minute;
cea mai rapida catarare si cea mai rapida coborare reprezinta performanta lui Simon Mtuy, care a avut nevoie de 8 ore si 27 minute pentru a face acest lucru;
de asemenea, sapte ani este varsta celei mai tinere persoane, Keats Boyd, care a escaladat muntele,
cel mai batran om care a realizat acelasi lucru fiind Valtee Daniel, atunci cand avea 87 de ani.
Un nume asociat adesea cu ideea de “Kilimanjaro” este cel al lui Eddie Frank, nascut si crescut in Africa, fondator al organizatiei de ghizi montani Ruta Fildesului. Existenta sa se confunda cu expeditiile pe masivul african, dobandind de-a lungul anilor respect, incredere si o reputatie neclatinata in randul montaniarzilor, prin conditiile si ghizii profesionisti pe care ii ofera aventurierilor din acele parti de lume si prin traseele minunate pe care le-a cartografiat.
Ne asteptam la un rezultat frumos si din partea romanilor nostri, care, conform traditiei cu care suntem deja obisnuiti de reprezentantii pe care ii avem in lume, mai mult ca sigur nu se vor da batuti si nu vor abandona cursa nici macar daca vor intamina dificultati neprevazute. Pentru mai multe detalii si poze despre expeditie si despre Laurentiu Dragota si Andrei Popescu si daca doriti sa-i sustineti pe cei doi temerari, accesati pagina de web www.kibo2009.com
SPONSORII EXPEDITIEI:
CITESTE SI: