Martin Strel: legenda celui mai impresionant înotător al lumii
Un maratonist al apelor
Legendar deja, Martin Strel este cunoscut în special pentru faptele sale demne de Cartea Recordurilor. Aceasta deoarece în afară de a fi un simplu sloven cu chip bonom şi prietenos, Omul Râurilor, aşa cum i se mai spune pe buna dreptate, este singurul om din lume care a reuşit să parcurgă înot de la izvoare la gurile de vărsare, unele dintre cele mai mari şi impresionante fluvii ale planetei precum Amazon, Parana, Mississippi, Dunărea şi Yangtze.
Pe lângă aceste fapte aproape incredibile, Martin Strel deţine patru alte recorduri omologate în Guiness Book, pentru înot continuu de-a lungul cursurilor de ape.
Astfel, slovenul a devenit unul dintre cei mai importanţi înotători din istorie, chiar dacă numele său nu are nicio legătură cu olimpiadele sau campionatele mondiale de înot.
De fapt, până în prezent niciun campion olimpic sau mondial nu s-a încumetat să înoate măcar de-a lungul cursului unui singur fluviu important al lumii, aşa cum a făcut-o Martin Strel, care pe data de 1 octombrie, anul curent, tocmai a împlinit 58 ani.
Născut în Mokronog, Slovenia, a învăţat singur să înoate la vârsta de 6 ani, pe când se scălda în joacă în apele unui mic râu din apropierea casei părinteşti.
Chemarea apelor avea să se dovedească neaşteptat de puternică. Atât de puternică încât în anul 1978, Martin Strel se ocupa în exclusivitate de ceea ce avea sa devină scopul principal al existenţei sale – înotul de-a lungul marilor ape curgătoare ale lumii. Surprinzător sau nu, a doua sa mare pasiune este chitara.
Martin este un om modest, altruist, care nu se vrea pe sine în lumina reflectoarelor, şi nici nu aduce vorba despre realizările sale, cu toate că ar fi mai mult decât îndreptăţit să o facă.
În schimb, omul care a înotat în marile fluvii de pe patru continente şi-a dedicat cariera promovării unui mesaj ecologist.
Conştient de importanţa menţinerii apelor curate şi limitarea poluării, Martin Strel nu pierde niciodată ocazia de a vorbi despre necesitatea protejării marilor păduri tropicale şi spectrul dramatic al unei crize mondiale a apei.
Înotând şi trăind la propriu, motto-ul său personal „Swiming for Peace, Friendship and Clean Waters”, Martin a reuşit să atraga atenţia a milioane de oameni. Printre cei mai importanţi susţinători ai săi se numără Michael Bloomberg, primarul oraşului New York, Kofi Anan, fostul secretar al Apărării de la Washington, William Perry, sau Daniel Scioli, vicepreşedintele statului argentinian. În urma maratonului înot al fluviului Mississippi, încheiat cu succes în anul 2002, Martin Strel a primit o distincţie specială din partea Congresului American.
Chiar şi în prezent, mulţi oameni nu sunt convinşi de realizările sale din categoria întâmplărilor cu rezonanţă supraumană. Alţii, în ciuda mesajului său, nu l-au înţeles şi apreciat la justa valoare, slovenul alegându-se astfel cu porecle cumva nemeritate, precum „Daredevil”, „Fishman”, „Human Fish” sau „The Craziest Man in the World”.
Omul din valurile fluviilor
Prima aventură de mare anvergură întreprinsă de Martin a avut loc în anul 1994, când a înotat timp de 55 ore şi 11 minute, pe distanţa de 162,5 km. pe Marea Adriatică, între Lignano şi Ravenna.
Trei ani mai târziu, temerarul valurilor a devenit primul om care a traversat înot Mediterana, între Europa şi Africa. Cei 78 kilometri care despart cel mai sudic punct al Siciliei de Tunisia au fost străbătuţi în 29 ore, 36 minute şi 47 secunde de către un Marin Strel în plină formă. În acest răstimp, slovenul a fost supravegheat de o echipă de 7 delegaţi oficiali din partea FINA (Internaţional Swimming Federation).
Anul 2000 a fost acela în care Martin a intrat în paginile Guiness Book of Records pentru parcurgerea înot a Dunării, de la izvoare, în Delta noastră. Incredibila performanţă a durat 58 de zile.
Un an mai târziu, eroul valurilor s-a decis să mai stabilească un nou record. A reuşit aşadar să înoate non-stop de-a lungul Dunării pe distanţa de 504,5 kilometri. Titanica şi periculoasa încercare a durat numai puţin de 84 ore şi 10 minute. Martin l-a detronat astfel pe argentinianul Ricardo Hoffman, care anterior reuşise să înoate fără pauză pe Dunăre, distanţa de 481 kilometri parcurşi în 84 ore şi 37 minute.
Anul 2002 i-a adus lui Martin una dintre cele mai marie reuşite ale carierei sale. Slovenul a reuşit să înoate de-alungul întregului curs al fluviului Missisippi.
Timp de 68 zile, Martin Strel a străbătut cele zece state americane pe teritoriul cărora se întinde fluviul. Proiectul a fost intitulat Eye to Eye, şi Martin avea să fie primul om care reuşea să înoate pe Missisippi de la izvoare la estuar. Evident, a intrat din nou în Cartea Recordurilor. Martin a consacrat această izbândă fără precedent păcii, prieteniei şi campaniilor de protejare a cursurilor de apă. Evenimentul a fost reflectat puternic de mass-media internaţională, iar Martin cucerit simpatia americanilor după ce a dedicat realizarea sa memoriei tuturor victimelor atentatelor teroriste din data de 11 septembrie 2001.
Cum porţile succestului erau deschise iar slovenul se bucura de graţiile ştimelor apelor, rusalcelor, ondinelor şi al tuturor entităţilor care guvernează râurile şi izvoarele, în anul 2003 purcede spre Argentina. Acolo a reuşit să înoate de-a lungul celor 1930 kilometri ai fluviului Parana. Isprava a durat 24 zile iar „omul amfibiu” a înotat de la Cascada Iguazu până în centrul capitalei Buenos Aires, unde Parana se varsă în Rio de La Plata. A înotat în fiecare zi din zori până la apusul soarelui, înaintând printre ape circa 80 kilometri pe zi…
Anul următor, Martin s-a concentrat asupra cuceririi unuia dintre cele mai mari şi mai încărcate de istorie fluvii ale Asiei, măreţul Yangtze.
Înotătorul maratonist a petrecut 51 de zile în apele învolburate ale fluviului, încercarea sa titanică fiind transmisă în direct de canalul TV CCTV9, şi urmărit de sute de milioane de chinezi prin intermediul portalului Yahoo China.
Totuşi, în anul 2007, Martin Strel se afla în faţa celei mai grandioase şi deopotrivă periculoase încercări din viaţa sa: înotul de-a lungul măreţului Amazon. Considerat de mulţi specialişti drept cel mai lung, voluminos, şi periculos fluviu al lumii, Amazonul îl atrăgea şi fascina în egală măsură.
În ciuda tuturor riscurilor, Martin a decis să-şi rişte viaţa şi să scrie istorie. Pentru el, noul capitol avea să se constituie în cel mai important episod al propriei legende personale. Mai presus de alte deziderate, prin parcurgerea Amazonului doar într-un costum special de înot şi cu timer-ul la încheietura mâinii, slovenul vroia să arate lumii întregi că orice om îşi poate îndeplini visele şi trăi viaţa la superlativ, evident, doar dacă crede şi speră continuu. Deoarece era în bazinul Amazonului, unul dintre cele mai periclitate ecosisteme de pe Terra, Martin s-a concentrat şi pe transmiterea unui mesaj ecologist. A promovat astfel importanţa protejării cu orice preţ a Amazoniei, cel mai mare producător de oxigen al planetei.
Martin îşi mai dobora astfel un record, iar lumea întreagă era martora directă a unui adevărat eveniment istoric. Pe baza aventurii amazoniene, americanii de la compania producătoare de filme artistice şi documentare Sundance i-au dedicat un documentar intitulat „Big River Man”. ” The man who swam the Amazon”, cartea scrisă de Martin, a fost lansată simultan în mai multe ţări. Cel care înotase timp de 66 zile de-alungul a 5268 kilometri, era fericit!
Neuitatul Amazon
Fluviul cu cel mai mare debit de apă din lume s-a dovedit a fi cel mai periculor partener de aventură al lui Martin. Cea mai mare teamă a acestuia viza întâlnirea unor rechini taur ( Charcharhinus leucas), specie extrem de periculoasă pentru om, şi care poate fi întâlnită şi în apele dulci, nu doar în mări şi oceane. Aceşti rechini obişnuiesc să pătrundă în căutarea prăzii şi în amontele Amazonului, prezenţa lor fiind documentă chiar în apropiere de Iquitos, Peru. Cu toate aestea, sunt mult mai des întâlniţi în zona estuarului amazonian.
Foarte periculoşi erau şi minusculii peşti candiru, adevăraţi vampiri ai lumii peştilor, temuţi pentru obiceiul lor de a intra îndeosebi în uretra oamenilor care înoată în apele unde trăiesc aceştia. Odată pătrunşi în uretră, candiru se fixează acolo cu ajutorul unor ţepi specializaţi, după care se hrăneşte cu sângele victimei. Nefericiţii care i-au căzut victime, susţin că durerile sunt atroce, iar senzaţia este de nedescris.
Pentru a evita ca un astfel de peşte parazit să ajungă musafir nepoftit în trupul său, Martin a purtat de-a lungul întregului său maraton acvatic amazonian, un costum de înot realizat dintrun material special în care putea să urineze în siguranţă, materialul permiţând ulterior drenarea urinei, fără să permită pătrunderea apei sau a temutilor candiru (teribilii peşti detectează victimele îndeosebi când acestea urinează în apă, şi sunt atât de mici încât pot pătrunde de-a lungul uretrei aproape fără să fie simţiţi).
Sorele necruţător de la Ecuator s-a dovedit un alt inamic redutabil, iar în afară de peştii piranha si candiru, Martin şi echipa sa trebuiau să fie atenţi şi la anaconde, şerpi veninoşi (şi nu-s deloc puţini în Amazonia), păianjeni, caimani şi jaguari. În perioadele de respiro, înotătorul se bucura de compania veselă şi prietenoasă a delfinilor de apă dulce. Strel susţine că în unele momente critice, delfinii au mers până într-acolo încât i-au salvat viaţa protejându-l de rechinii taur.
După încheierea maratonului amazonian, Strel declara că serviciul militar efectuat în perioada războaielor recente din spaţiul ex-Yugoslav s-a dovedit a fi cea mai eficentă formă de antrenament, severul regim cazon servind ca un mijloc excelent de antrenament mental, nu doar fizic.
Dar cu toate acestea Amazonul s-a dovedit a fi un adversar deosebit de dur. Martin a suferit de dizenterie, iar în stomacul său avea o adevărată colonie nedorita de amoebe şi viermi intestinali. Toţi membrii echipei sale au fost cât pe ce să fie atacaţi şi jefuiţi de bande înarmate. Situaţia aceasta s-a dovedit a fi atât de periculoasă încât spre sfârşitul expediţiei, echipa lui Martin a trebuit să fie păzită constant de şapte gărzi înarmate.
Dacă înainte de a intra în apele de la izvoarele Amazonului, Martin cântărea 115 kilograme la ai săi 1,80 cm. înălţime, când a ajuns la gurile de vărsare ale măreţului fluviu, omul nostru cântărea 94 kilograme. Situaţia era însă mai serioasă. Martin a necesitat internare urgentă în spital deoarece tensiunea sa era atât de ridicată încât risca un atac de cord. Dar totul s-a terminat cu bine, Amazonul s-a dovedit un adversar puternic şi solicitant.
Martin după ce a terminat de înotat cele 66 zile în Amazon
Pentru a rezista sesiunilor de înot, slovenul a trebuit să mânânce zilnic o cantitate de hrană care să-i ofere un număr de 8.000-9.000 calorii. Prin urmare, dieta sa zilnică era compusă din salate, friptură de pui, peşte, orez, fasole, fructe, sucuri naturale şi miere. Nu s-a dat în lături nici de la alcool, încheindu-şi mesele cu o sticlă de vin sau o bere, înainte de culcare. Cei din echipa sa au calculat că Martin înota zilnic în medie 79,8 kilometri, distanţă pe care mulţi oameni nu ar putea să o parcurgă nici măcar în mers. Timp de 66 zile, Martin a înotat aproximativ 10 ore pe zi pentru a-şi îndeplini dorinţa.
Costurile întregii expediţii amazoniene s-au ridicat la suma de aproximativ 700.000$.
Slovenul urma să culeagă laurii glorie prin intermediul mass-mediei care l-a transformat peste noapte într-un fel de Captain Planet de Balcani. Articole despre el urmau să curgă în National Geographic, The New York Times, Sports Illustrated, Maxim Magazine, Sunday Times, The Guardian, GQ Magazine şi multe alte publicaţii.
La fel, nici scena TV nu l-a ignorat, slovenul având parte de emisiuni dedicate pe CNN, BBC, ABC, Sky, Fox, Discovery, CCTV 9 China, TV Globo Brazil.
Ultima sa ispravă, derulată în anul 2011, constă în parcurgerea înot a râului Colorado, proiect derulat pentru un episod al celebrei serii de documentare despre oameni cu capacităţi speciale, Stan Lee’s Superhumans, produsă şi difuzată de Discovery Channel.
Martin şi Borut în apele râului Soca
În afară maratoanele fluviale, Martin Strel şi fiul său, Borut, au înfiinţat o firmă cu profil Tourism & Adventure, unde clienţii au parte de vacanţe speciale în care pot încerca senzaţii de neuitat în cadrul unor sesiuni de înot pe Coasta Dalmată, pe Lacul Powell din Arizona, sau în lacurile Bled, Bohinj şi râul Soca din Slovenia.
Câteodată, aşa cum să bine unei legende în viaţă, omul care a simţit spiritul tuturor râurilor, coboară în ape şi înoată printre cei pe care nu i-a numit niciodată turişti sau clienţi, ci prieteni.