Lumea de astăzi cunoaşte o transformare extraordinară, considerată de mulţi specialişti cea de-a treia revoluţie din istoria omenirii. După revoluţia agricolă, care a făcut ca majoritatea oamenilor să îşi câştige traiul din agricultură, şi cea industrială, în care fabricile şi uzinele jucau un rol cheie, astăzi se desfăşoară o „revoluţie a informaţiei”. Urmarea acestei transformări este o economie a cunoaşterii (knowledge economy) în care majoritatea slujbelor implică, într-o formă sau alta, manipularea informaţiei.
Într-o economie a cunoaşterii, creativitatea este o abilitate esenţială, care poate influenţa considerabil viaţa unei persoane. Un
sondaj realizat în 2012 în SUA a arătat că 90% din părinţii americani şi 87% din cadrele didactice care au participat la studiu au fost de acord cu afirmaţia „stimularea creativităţii în educaţie va alimenta economia viitorului”. De asemenea, 85% dintre respondenţi au spus că slujba lor necesită folosirea gândirii creative pentru rezolvarea problemelor, iar 71% au fost de părere că este nevoie ca gândirea creativă să fie predată copiilor la fel ca orice altă materie, precum matematica sau ştiinţele naturii.
Specialiştii sunt de părere că este esenţial ca această abilitate să fie stimulată încă din primii ani de viaţă ai unui copil, deoarece creativitatea poate juca un rol esenţial în procesul de învăţare. „O gândire creativă permite copiilor să facă legături între o arie a învăţării şi alta, extinzându-şi astfel înţelegerea. Printre ariile învăţării se numără arta, muzica, dansul, jocul de rol şi jocul de imaginaţie”, se arată într-un
raport britanic.
Cercetătorii afirmă că stimularea creativităţii copiilor mici poate fi realizată prin trei elemente: un mediu creativ, o programă creativă şi profesori ce folosesc metode didactice creative.
Pentru crearea unui mediu creativ, cercetătorii recomandă încurajarea copiilor să se joace. Totuşi, nu orice tip de joacă stimulează creativitatea. Studiile arată pentru acest lucru este necesară implicarea activă. „Trebuie ca elevii să fie implicaţi activ în procesul de învăţare”, subliniază R. Prentice într-un studiu publicat în Curriculum Journal. Cum aţi putea aplica acest lucru acasă? Spre exemplu, aţi putea tipări
aceste creaturi 3D care trebuie apoi decupate şi asamblate de către copil. Implicarea activă a acestuia în joacă îi va stimula creativitatea mai mult decât un joc în care este receptor pasiv.
În ceea ce priveşte cadrele didactice, experţii afirmă că acestea pot îmbunătăţi creativitatea copiilor prin stimularea experimentării şi a perseverenţei, prin apelarea la întrebări cu răspuns deschis şi prin încurajarea copiilor care oferă răspunsuri inedite la întrebări. De asemenea, cercetătorii recomandă profesorilor să încurajeze copiii să îşi construiască propriile interpretări ale evenimentelor.
Acest sfat este pus în aplicare într-un proiect desfăşurat în regiunea italiană Reggio Emilia, care îşi propune încurajarea creativităţii încă din primii ani de viaţă. În cadrul acestui proiect, educatorii încurajează copiii să folosească desenele drept un „limbaj grafic” prin care să îşi înregistreze ideile, sentimentele şi observaţiile.
Acasă, părinţii pot să tipărească materiale de folosit pentru a îmbogăţi activitatea reacreaţională şi cea de învăţare a copiilor, stimulându-le astfel creativitatea. Printre acestea se numără
jocurile de perspicacitate,
benzile de desenat şi
jucăriile de hârtie tridimensionale. Datorită inovaţiilor din ultimii ani în domeniul imprimantelor multifuncţionale pentru uz casnic, costul imprimării unei pagini a scăzut considerabil, astfel că părinţii pot apela la o nouă metodă accesibilă prin care să producă materiale educaţionale cu ajutorul cărora să stimuleze creativitatea copiilor lor.