Mici, dar feroce
Meduze precum viespea de mare, pesti precum pirania, arahnide precum scorpionii sau vaduva neagra, insecte ca furnicile-buldog, mamifere precum sobolanul, toate au un numitor comun: pe cat sunt de mici, pe atat sunt de feroce. Fie ca traiesc in apa sau pe uscat, aceste creaturi uneori liliputane ameninta oamenii si ii fac sa le perceapa ca pe niste mesageri ai mortii.
Specialitati australiene Viespea de mare, Chironex fleckeri, traieste in apele Oceanelor Indian si Pacific, cu precadere la nord de coastele Australiei. Se hraneste cu creveti si poate atinge greutati de pana la doua kilograme. Tentaculele sale sunt inzestrate cu peste 5.000 de celule veninoase, iar contactul acestora cu corpul uman este fatal pentru victima (in fiecare an, in Australia sunt inregistrate aproximativ 70 de astfel de cazuri de deces). Veninul viespei de mare este cardiotoxic si neurotoxic. Pe intregul glob, anual, viespea de mare ucide mai multi oameni decat rechinii si crocodilii la un loc.
Tot in Australia, mai ales in Queensland, regiunea Brisbane, poate fi intalnita furnica-buldog, Myrmecia brevinoda (vezi foto). Aceasta atinge lungimi de pana la 25 de milimetri si are ochi si mandibule proeminente. Este viu colorata si raspunde intempestiv la o apropiere, inclusiv umana, de musuroiul sau. Daca, in 30 de minute, celui intepat de ea nu i se administreaza antivenin, efectul este ireversibil. Sub semnul Scorpionului Scorpionul este inarmat cu un ac prevazut cu o pereche de glande pline cu venin paralizant. Toti scorpionii sunt veninosi, insa numai 21 de specii au un venin suficient de toxic pentru a ucide oameni.
Prada lor obisnuita sunt artropodele si alte nevertebrate, dar la maturitate se hranesc si cu mici vertebrate, de la soparle, la serpi si soareci. Lungimea scorpionilor adulti variaza de la 1,5 la 21 de centimetri, iar veninurile lor sunt amestecuri complexe de neurotoxine si alte substante paralizante; fiecare specie detine o reteta unica de combinare a acestora. Centruroides exilicauda traieste in regiunile din sud-vestul Statelor Unite si este cel mai periculos scorpion din lume. Veninul sau produce oamenilor dureri acute si umflaturi. La putina vreme, victima amorteste, face spume la gura, respira din ce in ce mai greu, este zguduita de convulsii si in cele din urma paralizeaza. Daca antiveninul nu este administrat in cel mult 20 de minute, intepatura devine mortala.
Alte specii de scorpioni periculosi sunt Androctonus, Buthus, Hottentotta, Leiurus (Africa de Nord si Orientul Mijlociu), Tityus (America de Sud), Mesobuthus (India) si Centruroides (Mexic). Atentie, paianjen! Vaduva neagra traieste in mai toate regiunile calde de pe glob, vadind preferinta pentru gunoaie, dar si pentru sifoniere, poduri, garaje si alte locuri intunecoase. Numai femela este periculoasa pentru oameni. Muscatura ei lasa pe piele un punct palid, incercuit de un contur rosu.
La o ora dupa atac, apar dureri musculare insuportabile si crampe atroce in spate, umeri, abdomen si coapse. Dupa inca o ora, victima traieste o acuta senzatie de slabiciune generala, insotita de transpiratie, dureri de cap, anxietate, mancarimi, greata, voma, respiratie greoaie si tensiune ridicata. Pentru copii si varstnici, in lipsa antiveninului, muscatura devine letala in trei ore. Sobolanii lui Lovecraft Sa fie oare aceste rozatoare atat de feroce pe cat sunt prezentate in cartile sau in filmele de groaza?
Desigur, bolile pe care le pot transmite sunt deosebit de periculoase. Totusi, se pare ca sobolanii devin violenti numai atunci cand sunt provocati de oameni. Trista lor faima a atins apogeul in vremea Inchizitiei, cand una dintre cele mai des folosite forme de tortura consta in inchiderea celui declarat vinovat intr-o celula plina cu sobolani care nu fusesera hraniti de zile intregi. Apelul la sobolanii infometati ca instrumente de tortura s-a perpetuat pana in secolul XX, ultimul caz fiind inregistrat in timpul loviturii de stat din Chile, din 1973.
FACTS
A cunoaste, a iubi
In general, teama de anumite animale are un motiv obiectiv: ele ne-ar putea face rau. Dar de câte ori am cazut in capcana antropocentrista de a califica animalele drept bune sau rele? Adesea, pornirea de a le judeca prin prisma trairilor noastre ne face nedrepti. Veninul, muscatura, intepaturile nu sunt manifestari ale rautatii animalelor, ci incercari ale acestora de a se apara sau reflexe legate de hranire.
Nu pot sa nu ma gândesc la miile de serpi (majoritatea neveninosi) ucisi in fiecare an in România numai din teama sau ignoranta; la sutele de mii de lilieci care au parasit pesterile noastre, goniti de prigoana la care i-au supus oamenii; la milioanele de insecte si de paianjeni pe care, chiar când le intâlnim in natura si nu in casa, le strivim din reflex. Mai bine sa incercam sa cunoastem animalele si, cunoscându-le, sa invatam sa ne ferim de cele care (subliniez: fara rea-vointa) ne-ar putea face rau.
Foto: Guliver