Sarutul rechinilor

FACTS

Specii de rechini

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

» Rechinul cu coarne (Heterodontus galeatus) unde trAieSte: estul Australiei LUNGIME/GREUTATE: 1,5 metri/50 kilograme HRANA: arici de mare, crustacee, moluste, pesti DURATA VIETII: necunoscuta

» Rechinul-balena (Rhincodon typus) unde trAieSte: apele Atlanticului de Vest LUNGIME/GREUTATE: 12 metri/13 tone HRANA: pesti, crustacee, moluste DURATA VIETII: necunoscuta

» Rechinul-covor (Orectolobus maculatus) unde trAieSte: estul Oceanului Indian LUNGIME/GREUTATE: 3 metri/100 kilograme HRANA: nevertebrate marine si pesti DURATA VIETII: necunoscuta

» Rechinul-ciocan (Sphyrna lewini) unde trAieSte: Oceanele Atlantic, Indian si Pacific, Marea Mediterana, Marea Rosie LUNGIME/GREUTATE: 4 metri/150 kilograme HRANA: crabi, homari si alte crustacee, pesti (inclusiv alti rechini) DURATA VIETII: 35 de ani

» Rechinul albastru (Prionace glauca) unde trAieSte: Oceanele Atlantic, Indian si Pacific, Marea Mediterana LUNGIME/GREUTATE: 4 metri/200 kilograme HRANA: pesti (inclusiv alti rechini), crustacee, moluste, cadavre, ocazional gunoaie DURATA VIETII: 20 de ani

» Rechinul-taur (Carcharhinus leucas) unde trAieSte: Oceanele Atlantic, Indian si Pacific; poate patrunde si in ape dulci LUNGIME/GREUTATE: 3,5 metri/300 kilograme HRANA: pesti, moluste, crustacee, arici de mare, testoase marine, cadavre, ocazional gunoaie DURATA VIETII: 30 de ani

Rechinul alb

Biologul marin Mark Marks considera ca rechinul alb este un mare neinteles. In opinia sa, faimosul mancator de oameni nu ataca niciodata neprovocat si doar ignoranta sau aroganta victimelor sale conduce la tragedii.

Pentru a dovedi acest lucru, de mai multi ani Marks inoata alaturi de rechinii albi si chiar a initiat un program de scuba diving cu acestia pentru amatorii de senzatii tari.

Pana acum, in urma unei atente monitorizari a acestei activitati, nu s-a semnalat nici un incident. Desi neauto­ri­zate, unele companii au pus la punct si programe riscante, din categoria X-treme, mergand pana la hranirea cu mana de catre turisti a rechinilor.

Falci, 1945

In celebra pelicula Jaws (1975, regia Steven Spiel­berg), personajul interpretat de Roy Scheider ii poves­teste celui jucat de Richard Dreyfuss un episod terifiant de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial. O nava militara americana (care tocmai livrase compo­nen­te ale bombei nucleare ce urma sa loveasca Hiro­shi­ma) a fost atacata cu torpile si scufundata de un sub­ma­rin japonez.

In urma dezastrului, circa 1.200 de mari­nari au ajuns in mare si numai circa 300 au putut fi sal­va­ti. Restul au murit inecati sau au cazut prada rechinilor. Cazul este cat se poate de real si reprezinta, probabil, cel mai mare carnaj realizat vreodata de rechini. Se pare ca mai multe sute de rechini cu varful alb (Carcharhinus longimanus) s-au napustit asupra celor cazuti in apa de pe puntea vasului USS Indianopolis, la miezul noptii de 30 iulie 1945.

Crucisatorul se intorcea spre o baza din Filipine cand doua torpile l-au lovit in lateral, provocand explozii in lant si o foarte rapida scufundare. Cand, pe 2 august, au sosit salvatorii, doar 317 din cei 1.197 de oameni inregistrati la bord au mai fost gasiti in viata. Supravietuitorii povestesc despre incredibilele si ferocele raiduri ale haitelor de rechini, innebuniti de mirosul de sange.

Au fost si cazuri de victime muscate de mai multe ori in zile diferite inainte de a pieri. Capitanul navei, Charles B. McVay III, este singurul comandant american din al doilea Razboi Mondial condamnat de Curtea Martiala pentru pierderea vasului sau si obligat sa se retraga, in 1949. Condamnat, se pare, pe nedrept pentru „neglijenta in serviciu“, el a suferit toata viata din aceasta cauza, in final tragandu-si un glonte in cap, dupa doua decenii de ostracizare. In 2001, Congresul SUA l-a reabilitat, ceea ce – evident – nici lui si nici celor 900 de marinari devorati de rechini nu le-a mai folosit la nimic.

Shark facts

Cele 5-15 cazuri de decese inregistrate anual in lume in urma atacurilor rechi­nilor nu inseamna prea mult in com­paratie cu alte tipuri de inciden­te cu animale. Mult mai multi oameni cad vic­ti­ma croco­di­lilor, leilor, tigri­lor sau elefantilor. In plus, acciden­tele casnice, de la simpla manuire defectuoasa a unei surubelnite, pina la electro­cu­tarea accidentala in baie, sunt infi­nit mai nume­roa­se. Iar riscul de a fi muscat de alt om este de o mie de ori mai mare decit riscul de a fi muscat de un rechin.

EXPERTS

Rechinul bun la toate

Rosteste cuvantul rechin si imediat in mintea interlo­cutorului va aparea imaginea unei creaturi cu dinti inspaimântatori si falci gata sa zdrobeasca. Chiar in sens figurat, cuvantul rechin evoca agresivitate si cruzime. Asta arata cat de putine lucruri stim, de fapt, despre aceste animale. Cunoas­tem relativ bine rechinii doar sub doua aspecte. Unul este amenintarea pe care o reprezinta pentru noi. C

elalalt este valoarea lor economica. Ii mancam, facem din ei mobila, pose­te, doctorii, creme de fata. Batog de rechin, supa din inotatoare de rechin, piele de rechin pentru maro­chi­naria de lux, cartilaj de rechin ca medicament, ulei din ficat de rechin pentru produse cosmetice… Nu e de mirare ca numarul rechinilor scade dramatic. E drept, unii rechini sunt periculosi pentru om, dar daca ati sti ce periculos e omul pentru rechini!…

Foto: Hepta