Minunea sexului in floare

Flori si albine
Rosa sp.
Granule de polen (verzi) pe piciorul unui bondar. Stransa legatura dintre insectele polenizatoare si plantele entomofile (polenizate de insecte) este rezultatul unei evolutii concertate, timp de milioane de ani. Polenul adera la corpul insectei cand aceasta intra in contact cu floarea, pentru a se hrani cu nectar. Zburand din floare in floare, insectele transporta granulele de polen pe stigmatele acestora. Si gata polenizarea!

Neted ca o petala de floare?
Symphytum officinale
Imaginea electrono-microscopica reda detalii ale structurii unei petale de tataneasa (Symphytum officinale), cu numeroase papile, proeminente ale celulelor epidermice. Adesea, acestea sunt acoperite cu substante ceroase, pentru a diminua pierderile de apa.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Imagine de neuitat
Myosotis arvensis
Sectiune printr-o floare de nu-ma-uita
(Myosotis arvensis). Sepalele (verzi) si petalele (albastre) inconjoara organele reproducatoare masculine si feminine ale florii. Staminele (galbene) produc granule de polen, adunate in anterele din varfurile staminelor. In procesul polenizarii, granulele de polen ajung pe stigmat, care este legat de ovarul situat la baza florii prin stil.

Contact vital
Gentiana sp.
Granule de polen pe pistilul unei flori de gentiana (Gentiana sp.). Granulele (portocalii) contin celulele sexuale masculine ale plantelor cu flori. Odata polenul instalat pe pistil, din granule pornesc tuburi care strabat stigmatul si stilul, ajungand la ovar, unde fertilizeaza ovulele.

Chipul ascuns al polenului
Chrysanthemum leucanthemum
Granul de polen de margareta (Chrysanthemum leucanthemum). Granulul are un invelis extern cu proeminente (exina), care ajuta la agatarea de corpul insectelor. Ornamentatia caracteristica a suprafetei granulelor de polen este utilizata de botanisti pentru identificarea si clasificarea plantelor. Fiecare granul de polen contine o celula sexuala masculina care va fertiliza un ovul. Rezulta o samanta, din care va rasari o noua planta.

Floarea de aur
Chrysanthemum sp.
Pistil de crizantema (Chrysanthemum sp.), marit de 40 de ori. E alcatuit din stigmat (galben-portocaliu), stil (portocaliu) si ovar. La baza se zaresc anterele, componente ale sistemului reproducator masculin al florii. In antere este produs polenul.

Polenul pasiunii
Passiflora coerulea
Granul de polen de floarea pasiunii (Passiflora coerulea). Marit de 2.860 de ori, granulul arata ca o minge de tenis, cu cele trei „santuri“ germinale ce brazdeaza membrana externa (exina), acoperita de o „sculptura“ elaborata. Din santurile germinale rasar tuburile polinice.

Matematica naturii
Brassica oleracea var. botrytis
La conopida (Brassica oleracea var. botrytis), partea comestibila este o uriasa inflorescenta alcatuita din lastari floriferi hipertrofiati. Ce-i drept, infatisarea ei nu prea seamana cu ceea ce stiam noi despre flori. Dar bizareria nu se opreste aici. Asezarea „buchetelelor“ urmeaza sirul lui Fibonacci, o serie numerica in care fiecare numar este suma celor doua numere precedente (de exemplu 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 etc.).

Imagine cu „tenta“ masculina
Centaurea cyanus
Granule de polen de albastrita (Centaurea cyanus). Albastritele sunt polenizate de insecte, de obicei de albine. Cand o insecta aterizeaza pe o floare, staminele, miscate de la locul lor, isi scutura polenul. Granulele de polen prinse de corpul insectei vor fi transportate pe o alta floare.