O minte sclipitoare în lumea animalelor: Corbul de Noua Caledonie

Acum câţiva ani, cercetătorii au reuşit să reproducă în
laborator comportamentul descris de Esop,
4 ciori folosind pietre pentru a ridica nivelul apei dintr-un
recipient de plastic.

Cercetătorii care au efectuat studii pe corbi au descoperit că
aceştia pot recunoaşte oamenii după figură, ei reţinând
chipurile persoanelor timp de ani buni.

O altă dovadă a inteligenţei corbilor a fost descoperită de un
cercetător israelian în urmă cu câţiva ani. Aflat într-un parc în
Ramat-Gan, Oren Hasson a observat o cioară grivă (Corvus corone
cornix) aterizând pe o lampă aflată în mijlocul unei fântâni
din parc. Cioara avea în gură o bucată de pâine, pe care a
fărâmiţat-o, aruncând firimiturile în apă şi apoi mâncându-le. O
oră mai târziu, pasărea s-a întors şi a repetat comportamentul. La
un moment dat, după ce a aruncat o firimitură în apă, cioara a
introdus capul în apă şi a scos un peşte din familia
cichlidelor.

Pentru a verifica dacă această tehnică de pescuit este cunoscută
de mai multe exemplare din respectiva specie de corbi, Hasson a
aruncat mai multe bucăţi de pâine în jurul acelei fântâni, sperând
să surprindă cu camera video ineditul comportament. Efortul a
meritat: 10 corbi au încercat să pescuiască folosind pâinea drept
momeală, iar 4 dintre ei au reuşit. Iată unul dintre corbii care au
reuşit să prindă un peşte:

Acesta este doar unul dintre felurile în care corbii se folosesc
de diferite instrumente pentru a se hrăni, iar faptul că mâncarea
sub formă de pâine a fost folosită ca mijloc pentru a obţine o alta
cu caracteristici superioare (peştele) este uimitor.

Folosirea instrumentelor – un
semn al inteligenţei

Oamenii utilizează două mijloace pentru a rezolva probleme:
limbajul (pentru a-i convinge pe alţii să acţioneze în conformitate
cu dorinţele proprii) şi instrumentele (atunci când rezultatul
dorit nu poate fi obţinut doar cu ajutorul mâinilor).

Multă vreme, oamenii au considerat conceperea şi utilizarea de
instrumente drept însuşiri specifice omului. Între timp, studiul
lumii înconjurătoare a relevat faptul că împărtăşim această
abilitate cu alte câteva specii. Complexitatea instrumentelor
folosite şi cea a limbajului sunt elementele considerate de către
oameni a fi indicatori ai inteligenţei unei specii.

În ceea ce priveşte folosirea instrumentelor, oamenii reprezintă
specia cea mai abilă, cu realizări neegalate, de la piramide la
acceleratoare de particule. Următoarea poziţie în clasamentul
complexităţii instrumentelor folosite este ocupată de două specii
extrem de diferite: cimpanzeii şi corbii din Noua Caledonie.

Dacă în cazul cimpanzeilor capacitatea de a folosi şi concepe
instrumente nu este o surpriză, dat fiind că această specie este
despărţită de oameni de doar 250.000 de generaţii (adică 6 milioane
de ani), faptul că o specie de păsări împarte această poziţie în
clasament cu cimpanzeii este surprinzător. Cel mai recent
strămoş comun al păsărilor şi al oamenilor a trăit acum mai bine de
310 de milioane de ani, adică acum aproximativ 170 de milioane de
generaţii.

Ca şi cimpanzeii, corbii de Noua Caledonie au abilităţi
nemaiîntâlnite la alte specii: îşi construiesc propriile
instrumente, le folosesc frecvent, utilizează mai multe tipuri în
funcţie de scopul pe care doresc să îl atingă şi pot concepe alte
tipuri de instrumente atunci când au nevoie de ele.

Noua Caledonie, un loc cu o
biodiversitate unică

Noua Caledonie este un arhipelag situat în Oceanul Pacific, la
aproximativ 1.200 kilometri de coasta de est a Australiei.
Ansamblul de insule şi arhipelaguri ce formează Noua Caledonie este
dominat de Grande Terre, insula principală a teritoriului, ce are o
suprafaţă de 16.372 de km².

Acest grup de insule a făcut parte din Gondwana,
super-continentul ce a existat acum câteva sute de milioane de ani.
În zilele noastre, aici se regăsesc numeroase specii de plante şi
animale ce nu trăiesc decât în acest arhipelag. Patrimoniul mondial
UNESCO include dubla barieră de corali a Noii Caledonii, care este
cea de-a doua din lume ca lungime, după Marea Barieră de Corali a
Australiei.

Una dintre speciile unice acestui arhipelag este corbul de Noua
Caledonie (Corvus moneduloides). Acesta trăieşte atât pe insula
Grande Terre, cât şi pe Maré, o insulă aflată în apropiere, unde se
crede că a fost naturalizat de om. Dacă la aspect şi stil de viaţă
se aseamănă cu corbii pe care îi putem în vedea şi în România,
capacitatea sofisticată de a folosi instrumentele distinge
această specie de toate celelelalte specii de păsări, dar şi de
majoritatea primatelor!

Corbii de Noua Caledonie folosesc instrumente pentru a căuta
melci, insecte şi alte nevertebrate printre plantele de pe sol şi
prin copaci. Cercetătorii au descoperit că aceşti corbi folosesc
mai multe tipuri de instrumente, transformând frunzele în fâşii
scurte, în fâşii late sau în fâşii late la un capăt şi subţiri la
celălalt.

Cel mai complex instrument întâlnit până acum în lumea animală
este creat de aceşti corbi. Instrumentul, ce are o formă complexă,
este fabricat din frunzele copacilor Pandanus, iar pentru a-l
realiza este nevoie de mai mulţi paşi, printre care selectarea
materialului potrivit, decuparea pregătitoare, ca apoi frunza să
fie sculptată migălos, în toate cele trei dimensiuni.

Forma acestui instrument variază în funcţie de regiune, unii
cercetători sugerând că diferenţa rezultă din transmiterea
culturală a designului instrumentului, corbii învăţând să-l
construiască de la membrii grupului social. Corbii de Noua
Caledonie trăiesc în familii nucleare, petrecând tot anul în
compania femelei. Puii petrec chiar şi doi ani alături de părinţii
lor, mergând alături de aceştia în căutarea hranei şi încercând să
construiască instrumente din frunze de Pandanus.

S-ar părea că aceşti corbi posedă, la fel ca şi oamenii, o
cultură pe care o transmit mai departe – în cazul acesta, cultura
tehnologiei instrumentelor!

Aleg corbii instrumentele la
întâmplare sau îşi pun inteligenţa la lucru?

Pentru a testa dacă folosirea de instrumente este cu adevărat un
semn al inteligenţei şi nu un comportament instinctiv, aşa cum este
construirea de pânze în cazul păianjenilor, cercetătorii au
efectuat o serie experimente în laborator în care corbii au fost
puşi în situaţii noi, pe care nu le-ar fi putut întâlni în
sălbăticie.

Într-unul din experimente, cercetătorii au poziţionat mâncarea
în tuburi transparente, la distanţe diferite, punându-le la
dispoziţie corbilor mai multe beţe de dimensiuni diferite. În
majoritatea cazurilor, corbii au ales beţele care erau suficient de
lungi pentru a ajunge la hrana din tuburi.

În alt experiment, pentru a avea acces la mâncare, corbii erau
nevoiţi să o împingă printr-o gaură cu un băţ. Având la dispoziţie
o creangă de stejar cu frunze, corbii au conceput de cele mai multe
ori instrumente cu o grosime ce le permitea accesul în gaura în
care se afla mâncarea, întâmplându-se extrem de rar ca aceştia să
rupă un băţ mai gros decât diametrul acelei găuri.

Corbii au demonstrat într-un alt experiment că sunt capabili nu
doar să aleagă instrumentul potrivit, ci şi felul în care acesta
funcţionează. În cadrul acestui experiment, o găletuşă ce conţinea
carne se afla la fundul unui tub transparent. Corbilor li s-au pus
la dispoziţie două instrumente fabricate dintr-un material
neobişnuit pentru ei: un fir şi un cârlig, ambele din aluminiu.
Găletuşa putea fi accesată doar cu ajutorul cârligului. Momentul
inedit a apărut atunci când unul dintre corbi a luat cârligul,
lasându-i celuilalt corb doar firul metalic. După ce acesta a
încercat, fără reuşită, să-l folosească pentru a obţine găletuşa,
celălalt corb a introdus firul sub o bucată de bandă
adezivă şi a tras de celălalt capăt cu ciocul, creând un
cârlig, pe care apoi l-a folosit pentru a ridica
găletuşa.

Acest experiment a fost primul în care un animal a fost observat
construind un instrument nou pentru o problemă bine definită, fără
o perioadă lungă de încercări nereuşite. Astfel, corbul a lăsat
impresia că a înţeles atât faptul că are nevoie de un cârlig pentru
a ridica găletuşa, cât şi felul în care poate obţine un cârlig
dintr-un material nou (aluminiul), necunoscut lui până atunci.

Toate aceste cercetări par să demonstreze că aceste păsări nu
aleg instrumentele la întâmplare, ci examinează mai întâi
problema întâlnită şi apoi aleg instrumentul potrivit pentru
rezolvarea sa, ceea ce reprezintă un semn clar al
inteligenţei.

Ingeniozitatea corbilor –
surprinsă în mediul lor natural

Unul din studiile realizate de ornitologi în insula Noua
Caledonie a relevat faptul că hrana preferată a acestor corbi o
reprezintă larvele unui gândac de copac. Consumând doar 3 astfel de
larve, corbii îşi asigură cantitatea de lipide şi proteine necesară
de-a lungul unei zile întregi. Ca urmare a acestui fapt,
corbii au elaborat o metodă ingenioasă pentru a ajunge la
aceste larve, ce se găsesc în copaci.

Corbul prinde în cioc un băţ, pe care îl foloseşte pentru a lovi
în copacul în care se găseşte larva vânată. După câteva lovituri
repetate, larvele devin iritate de factorul de stres şi îşi deschid
mandibulele, iar corbul introduce băţul în scorbura în care acestea
se găsesc. Larva „muşcă” băţul, iar corbul o scoate din ascunziş şi
o consumă. Iată cum arată întregul proces:

O altă cercetare recentă a uimit ornitologii, care au descoperit
că aceşti corbi folosesc beţele nu doar pentru a obţine hrana, ci
şi pentru a investiga obiectele nefamiliare, potenţial periculoase.
Nicio altă pasăre nu foloseşte instrumentele în mai multe scopuri,
iar faptul că aceşti corbi au demonstrat că pot face acest lucru
indică o capacitate cognitivă mai complexă decât se credea.

Unde va ajunge inteligenţa
corbilor?

Cel mai
impresionant experiment în care au fost implicaţi corbii din Noua
Caledonie a fost efectuat anul trecut de o echipă de
cercetători de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă. În
cadrul unui experiment complex, corbii au reuşit să desprindă un
băţ mic ce atârna de un fir, folosindu-l pentru a ajunge la un băţ
mai lung aflat într-o cuşcă. Reuşind să scoată băţul lung din
cuşcă, corbii l-au folosit pentru a extrage hrana aflată într-un
recipient adânc.

Prin această reuşită, corbii au arătat că pot gândi secvenţial
(ceea ce câinii, de exemplu, nu pot face) şi că pot folosi
instrumente multiple pentru a îşi atinge scopul, demonstrând o
capacitate de a inova care i-a surprins pe oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii consideră dezvoltarea capacităţii de a
folosi instrumente multiple un punct esenţial ce a permis omului o
evoluţie rapidă şi o dezvoltare cognitivă fără precedent.
Aşadar, este posibil ca în viitor să fim martorii unui proces
evolutiv spectaculos, în care corbul de Noua Caledonie
dezvoltă aceleaşi abilităţi care i-au permis omului să domine
această planetă.

Chiar dacă acest animal extrem de inteligent nu va ajunge la
acest nivel, corbul de Noua Caledonie merită tratat cu respectul
cuvenit unei specii ce poate, peste milioane de ani, va ajunge să
domine planeta aşa cum o făceau strămoşii săi, dinozaurii, acum
zeci de milioane de ani…