Top 10 specii descoperite in 2008

Tahina spectabilis – Palmierul urias

E un palmier gigantic, cu infatisare spectaculoasa, gasit numai intr-o regiune restransa din nord-vestul Madagascarului. Aici au fost descoperite mai putin de 100 de exemplare din magnifica planta, astfel incat s-a pus numaidecat problema conservarii ei. Un program de conservare e cu atat mai important, cu cat un astfel de palmier infloreste o singura data in viata – dand nastere unei inflorescente uriase, cu sute de flori –, iar dupa ce fructifica, moare. Curand dupa publicarea descrierii speciei, seminte ale palmierului Tahina spectabilis au fost distribuite celor pasionati de cultivarea palmierilor  (exista asociatii locale, nationale si chiar o societate internationala a iubitorilor de palmieri), stimulandu-se astfel strangerea de fonduri care vor permite localnicilor din zona de origine a speciei sa creasca acesti rari palmieri, salvandu-i de la disparitie.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Phobaeticus chani – Cea mai mare insecta din lume

O insecta lunga de peste o jumatate de metru, Phobaeticus chani, descoperita in partea malaeziana a insulei Borneo, si-a adjudecat titlul de cea mai lunga insecta din lume: lungimea totala a corpului exemplarului-tip (cel care a servit la descrierea speciei) este de 56,7 cm. (Catamai goanga!!!) Este o insecta din ordinul Phasmida (Phasmatodea), un grup ce cuprinde peste 3.000 de specii, dintre care multe sunt chiar spectaculoase ca infatisare – asta daca reusesti sa le observi. Ceea ce nu e usor, pentru ca phasmidele sunt renumite pentru camuflajul lor: unele (botezate “bete ambulante” sau insecte-bete) seamana cu niste ramuri, in timp ce altele au forma si culoarea unor frunze, confundandu-se aproape perfect cu mediul ambiant. Specia nou descoperita, Phobaeticus chani, apartine grupului “betelor ambulante”.

Hippocampus satomiae – Calutul de mare pitic

Calutul de mare Hippocampus satomiae e o marunta vietate marina, de marimea unui bob de mazare; cu toate acestea, e un vertebrat, si anume un peste (da, caii de mare, inclusiv aceia “ai nostri”, din Marea Neagra, sunt pesti, din familia  Syngnathidae). Lungimea corpului, de la varful botului la acela al cozii, este de cca. 13.8mm. Odata cu aceasta specie, au mai fost descrise inca doua specii de caluti de mare, dovada a marii bogatii de forme de viata (multe dintre ele inca necunoscute) pe care o adapostesc apele oceanelor. Calutul, descoperit in apele insulei Borneo (partea indoneziana, numita Kalimantan), a fost denumit satomie in cinstea domnisoarei Satomi Onishi, scafandrul care a colectat exemplarul pe baza caruia a fost descrisa noua specie.

Leptotyphlops carlae – Cel mai mic sarpe din lume

Un serpisor numit Leptotyphlops carlae, descoperit in insula Barbados, din Marea Caraibelor, este cel mai maruntel sarpe cunoscut pana in prezent: un exemplar adult ajunge la numai vreo 10 cm lungime si e subtire cam cat o mina de creion. Cel care l-a descris, herpetologul (specialist in studiul amfibienilor si al reptilelelor) american S. Blair Hedges, considera ca acesta specie se afla, practic, la limita dimensiunilor minime posibile pentru o specie de sarpe, deoarece puii trebuie sa aiba o anumita dimensiune pentru a putea avea acces la resursele de hrana. Deoarece specia a fost gasita doar in padurile de pe o arie restransa din estul Barbados-ului, iar insula este dens populata, biologii isi fac deja griji pentru viitorul acestei specii.

Selenochlamys ysbryda – Melcul fantoma

Un melc fara cochilie, limaxul-fantoma (Selenochlamys ysbryda) numit astfel din cauza corpului sau lipsit de pigment, a fost descoperit – surprinzator! – intr-o regiune europeana pe care naturalistii o socoteau bine studiata si cunoscuta: Tara Galilor, in Marea Britanie. Descoperirea a avut loc in anul 2006, dar descrierea a fost publicata abia in 2008. Spre deosebire de majoritatea limacsilor – care sunt vegetarieni -, acesta specie e carnivora, hranindu-se, dupa afirmatiile specialistilor, in special cu rame. Alte specii din aceeasi familie se gasesc mult mai la est, in tari precum Turcia si Georgia, iar biologii britanici sunt aproape siguri ca nu e vorba despre o specie originara din Marea Britanie, ci despre una introdusa, probabil accidental. Nocturn, pradator si misterios, i se potriveste bine numele de ysbryda, provenit de la ysbryd, cuvant care, in dialectul vels (vorbit in ntara Galilor), inseamna stafie.

Opisthostoma vermiculum – O cochilie mai putin obisnuita

Melcul Opisthostoma vermiculum, descoperit in Malezia, i-a uluit pe cercetatorii malacologi (adica aceia specializati in studiul molustelor). Majoritatea melcilor au cochilii care se rasucesc dupa un complex si riguros model matematic – o spirala logaritmica – cel mai adesea in jurul unei singure axe. Mai sunt cateva – putine – specii care se abat de la norma, rasucindu-si cochiliile in jurul mai multor axe. Recordul cunoscut pana acum era de trei, dar Opisthostoma vermiculum a aratat ca se poate si mai mult: cochilia sa se rasuceste in jurul a 4 axe, intr-un mod aparent anarhic, dar care, la o privire mai atenta (si profesionista), are niste reguli. Pana acum, melcul “nonconformist” a fost gasit intr-o singura pestera calcaroasa din regiunea Perak, Malezia.

Chromis abyssus – Varul lui Nemo

Un pestisor abisal, marunt si de un albastru viu, Chromis abyssus a fost descoperit in apele insulei Ngemelis din arhipelagul pacific Palau. Este prima specie descrisa in anul 2008, descrierea sa fiind primul document inregistrat in nou-infiintata Zoobank, o baza de date creata cu intentia de a cuprinde denumirile stiintifice ale tuturor speciilor de animale cunoscute. Odata cu Chromis abyssus, au mai fost descrise inca patru specii inrudite, incadrate tot in genul Chromis; cinci specii dintr-o data! – ceea ce arata ce putin stim inca despre biodiversitatea marina si, in special, despre cea din abisurile oceanice.

Materpiscis attenboroughi – Din vremuri apuse

Fosila unui peste, botezat cu numele stiintific Materpiscis attenboroughi, care a trait in urma cu cca. 385 milioane de ani in urma, reprezinta cel mai vechi organism vivipar cunoscut (vivipare sunt acele animale care “nasc pui vii”, dupa expresia populara deja intrata in uz). Printre pesti, aceasta este o caracteristica rar intalnita, pestii depunand, in mod obisnuit, oua (icre); totusi, exista putine specii vivipare, la care eclozarea – iesirea puilor din oua – are loc in interiorul corpului femelei, care “depune” astfel  nu icre, ci pestisori marunti. Fosila descoperita in situl paleontologic Gogo, din Australia, cunoscut specialistilor prin bogatia de fosile de pesti existente acolo, a “imortalizat” momentul in care o mama-peste da nastere unui pui. Numele de specie, attenboroughi, i-a fost dat in onoarea faimosului naturalist si prezentator de documentare stiintifice, sir David Attenborough, care, in serialul Viata pe Pamant, produs in 1979, a atras, cel dintai, atentia lumii asupra bogatiei si importantei sitului fosilifer Gogo.

Coffea charrieriana – Arborele de cafea fara…cofeina

Cafeaua fara cafeina: nu va grabiti sa ziceti ca asta nu-i forma de viata, ci un produs alimentar obtinut printr-un proces industrial special, prin care, din cafeaua obisnuita, cu cafeina in ea – multa, putina, cata o fi – se obtine o cafea mai “dietetica”, sa zicem. Nu, aici vorbim chiar despre o specie de planta, inrudita cu cele din care se obtine cafeaua, dar ale carei “boabe” (care sunt, in realitate, semintele plantei) nu contin cafeina. A fost denumita Coffea charrieriana, in onoarea profesorului A. Charrier, un specialist francez in cultivarea plantelor tropicale, care timp de trei decenii a desfasurat cercetari in domeniul cultivarii si ameliorarii speciilor si soiurilor de cafea. Planta, originara din Camerun, ar putea sta la baza producerii unor tipuri de cafea lipsite in mod natural de cafeina, stiut fiind ca decafeinizarea altereaza caracteristicile cafelei, in unele procedee fiind folosite si substante chimice de sinteza potential periculoase.

Microbacterium hatanonis – Bacteria din fixativ

Incredibil de rezistente pot fi unele forme de viata: cercetatorii japonezi au descoperit o bacterie care traieste in fixativul de par (au!). Microbacterium hatanonis este o bacterie extremofila, capabila, adica, sa traiasca in conditii care par cu totul improprii vietii, in medii unde ai zice ca nu poate exista nimic viu. Si totusi, exista!

________________

Sursa: Species.asu

CITESTE SI:

• Peste 50 de specii noi au fost descoperite in Papua Noua Guinee
• Evolutia speciilor, stopata de cresterea competitiei in regnul animal
• Google Earth descopera specii noi ale faunei
  
• Peste 100 de specii noi de lilieci descoperite in Ecuador
  
• Sute de specii noi descoperite in Australia