10 animale despre care nu stiai ca sunt veninoase
10. Sepia – (Sepia officinalis)
Cu toate ca putini oameni si-ar fi imaginat ca astfel moluste, aparent inofesive, pot deveni la un moment dat periculoase, toate speciile de sepie din lume poseda un cioc asemanator ca forma cu cel de papagal. Prin muscaturile realizate cu acest cioc cornos, sepiile injecteaza in corpul prazilor sau dusmanilor naturali, o cantitate variabila de venin. Desi veninul lor nu prezinta pericol pentru om, muscatura unei sepii este o surpriza neplacuta pentru orice scafandru insistent. In cazul pestilor mici, care formeaza hrana sa, veninul sepiei, odata injectat in organismul prazii, actioneaza rapid, atacand sistemul nervos al victimei.
9. Pitohuiul cu creasta (Pitohui dichrous)
Pitohuiul cu creasta, pasare cantatoare care se intalneste doar in Papua-Noua Guinee, este singura specie de pasare veninoasa din intreaga lume. Pielea si penele unei astfel de vietati sunt impregnate de un venin puternic din clasa homobatrachotoxinelor. Astfel de otravuri contin compusi care sunt similari cu cei din veninul secretat de broastele sageata din selva amazoniana, cu amendamentul ca la aceste pasari, cantitatea de venin secretata nu este la fel de puternica precum cea a broastelor. Veninul se transmite usor la oamenii care intra in contact fizic cu pitohuiul cu creasta, dar nu este periculos decat daca este ingerat.
8. Ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus)
Cu toate ca este un mamifer primitiv, celebru pentru ciocul sa ca de rata, precum si pentru faptul ca depune oua si isi hraneste puii cu lapte, ornitorincul mai are o surpriza prezenta sub forma unui spin veninos.
Masculii acestei specii de mamifer din clasa monotremelor prezinta cate un spin situat in apropierea calcaielor. Spinul este strabatut de un canal prin care se scurge veninul si este produs doar de masculi. Concentratia toxinelor din venin creste spectaculos in timpul perioadei de imperechere, cercetatorii concluzionand ca spinul venimos este folosit de masculi strict in luptele acestora pentru femele. Cu toate ca veninul ornitorincului nu este mortal pentru oameni, intepatura sa poate fi destul de dureroasa.
Masculii acestei specii de mamifer din clasa monotremelor prezinta cate un spin situat in apropierea calcaielor. Spinul este strabatut de un canal prin care se scurge veninul si este produs doar de masculi. Concentratia toxinelor din venin creste spectaculos in timpul perioadei de imperechere, cercetatorii concluzionand ca spinul venimos este folosit de masculi strict in luptele acestora pentru femele. Cu toate ca veninul ornitorincului nu este mortal pentru oameni, intepatura sa poate fi destul de dureroasa.
7. Soparla Gila (Heloderma suspectum)
Gila este una dintre cele doua soparle veninoase care mai traiesc in prezent. Este raspandita in deserturile si zonele aride din sud-vestul Statelor Unite si ale Mexicului. Muscatura veninoasa a Gilei este totalmente diferita de modul in care celelalte animale isi injecteaza otrava in corpul victimelor. Majoritatea dintilor soparlei Gila au santuri prin care se scurge fluxul de venin. In momentul in care Gila musca o prada sau un dusman natural veninul nu este injectat prin dinti, ca la serpi, ci se scurge prin aceste santuri fiind injectat prin miscarile convulsive de masticatie ale acestei soparle. Cu toate ca veninul de Gila nu este fatal pentru oamnei, muscaturile sale sunt extrem de dureroase. Pentru a iesi in evidenta si a nu fi atacata de dusmani, soparla prezinta o coloratie avertizoare, solzii sai prezentand un desen negru-portocaliu care contrasteaza puternic.
6. Miriapozii (Myriapoda sp.)
Aceste nevertebrate numara nu mai putin de 8 000 de specii, dintre care stiinta a reusit sa descrie si sa catalogheze doar 3 000. Numarandu-se printre primele animale de uscat, miriapozii au ocupat inca de acum cateva sute de milioane de ani o nisa importanta din ecosisteme, fiind principalii pradatori generalisti de la nivelul solului. Corpul miriapozilor este alcatuit din 150 de segmente, fiecare astfel de segment fiind prevazut cu o serie de picioare. Capul este prevazut cu doua antene lungi folosite pentru detectarea obstacolelor, precum si cu o pereche de falci masive in forma de gheare. Falcile au cate un canal prin care se scurge veninul injectat in prazi. Cu toate ca miriapozii nu prezinta pericol pentru oameni, muscatura speciilor mari poate fi deosebit de periculoasa pentru copii.