Puma – O felina la superlativ

Felis concolor – Pisica cu o singura culoare! Aceasta denumire in latina pe care zoologii i-au dat-o pumei explica foarte bine adevarata natura a acestei pisici mari, scufundata in propriile secrete si pierzandu-si silueta supla si puternica pe fundalul oricarui tip de biotop.
Povestea sa este aceea a unui pradator redutabil care isi stapaneste regatul fara a se face cunoscut in ochii oamenilor. Practic, nu este un alt carnivor care sa-si ascunda viata si obiceiurile atat de bine. Poate doar leopardul…

Puma este o felina cu adevarat “Made in America”. Arealul sau se intinde pe o suprafata enorma. Din padurile inghetate ale Yukon-ului din Canada pana in sudul Argentinei si al Chile-ului, peste paduri de conifere, Muntii Stancosi, preerii, periferii ale marilor metropole americane, deserturi aride mexicane, padure ecuatoriala amazoniana, platouri inalte din Patagonia, peste toate aceste tinuturi pumele stapanesc, vaneaza si isi cresc puii departe si totusi aproape de oameni!

Tacuta, Nestiuta, Nevazuta, Neoprita…

Masculul este mai mare si mai solid decat femela, unele exemplare bine dezvoltate fiind chiar cu pana la 40 % mai mari decat femelele. Alaturi de lei si de lincsii caracal, pumele sunt singurele feline care au o blana intr-un singur ton de culoare, roscat-galbui in diverse nuante.
In zonele tropicale, nuanta blanii de puma este usor roscata, pe cand in padurile nord-americane, blana tinde mai mult spre gri-cenusiu.

Pumele se supun de asemenii Legii lui Bergmann, astfel incat subspeciile nordice sunt mai mari decat cele sudice.
Puma este un carnivor adaptat perfect pentru actul saltului dupa prada. Acestea au picioarele posterioare proportional mai mari si mai lungi decat oricare alta specie de feline. Datorita acestei adaptari reusesc sa sara pe distante incredibile, atat in lungime, cat si in inaltime. Labele sunt late si sunt echipate cu gheare retractile extrem de ascutite cu ajutorul carora puma isi prinde si imobilizeaza prada inainte de a aplica fatala muscatura la gat.

Dintre felinele Lumii Noi, puma este a doua ca marime dupa jaguar. De fapt, puternicul jaguar este singurul felid in fata caruia puma se va da intotdeauna la o parte. In America de Sud, acolo unde teritoriile acestor vanatori temuti se suprapun, puma va evita intodeauna mlastinile, padurile si deserturile unde stapaneste jaguarul. Pe continentul nord-american insa, puma s-a adaptat de minune pentru a face fata altor concurenti la fel de respectabili, cum ar fi ursul grizzly, ursul negru american sau haitele de lupi. Aici, puma este cea mai mare felina, care nu se lasa mai prejos atunci cand este pusa in situatia de a-si proteja puii sau prada in fata unui urs sau a unei haite de lupi.

Viata unei fantome timide

Pumele sunt active atat pe timp de zi cat si noaptea. Totusi, exemplarele care isi desfasoara activitatea preponderent in zone locuite de oameni, tind sa iasa la vanatoare doar noaptea.
Corpul unei pume este construit pentru a se catara in copaci, pentru a strabate munti si a sari peste parauri sau a zvacni intr-un salt fulgerator pentru a vana animalul indejuns de neatent care trece prin fata sa. Vanator oportunist, puma captureaza cu succes orice animal, de la soarece de padure pana la cerbi adulti. Lista prazilor sale se completeaza cu veverite, iepuri, castori, armadili, porci salbaticiti, curcani salbatici, prepelite, potarnichi, ierunci americane, insecte, porci spinosi, lacuste, lilieci, broaste, marmote si chiar ratoni. Dintre toate aceste specii, pumele au dezvoltat o preferinta pentru cervide si iepuri, care compun, de obicei, majoritatea prazilor unei pume.
Stilul de vanatoare al pumei se reduce doar la panda si urmarirea prazii, dupa care urmeaza o serie de salturi, in urma carora prada este capturata. Daca salturile sunt ratate si prada a scapat, puma nu va porni niciodata in urmarirea prazii. Aceste carnivore s-au specializat la maximum in furisat si spionarea prazii.

Animale extrem de teritoriale, pumele lupta intre ele pentru a-si stabili suprematia intr-un teritoriu care-i ofera acesteia adapost, prada disponibila si loc pentru a-si creste puii.
Indeosebi luptele intre masculi pentru castigarea unui teritoriu sunt deosebit de sangeroase, de multe ori unul dintre combatanti fiind ucis in lupta. Primavara devreme, in zonele nordice, femelele intra in calduri pentru o perioada de 8 zile. Masculii se lupta deseori intre ei pentru a avea acces la o femela. Castigatorul ramane in preajma acesteia circa doua saptamani pentru a urma ritualul de imperechere necesar propasirii speciei. Dupa 90-95 zile de gestatie, femela cauta o scorbura sau o pestera ferita de accesul altor animale carnivore. Odata insusit noul adapost, femela da nastere la 2-6 pui care cantaresc circa 225-500 grame. Spre deosebire de parintii lor, pisoii de puma au ochii albastri, iar blana lor este patata cu negru pentru a-i ajuta sa fie camuflati in vegetatie. La varsta de 6 saptamani, micutii vanatori incep deja sa consume carne, pentru ca la doi ani sa fie complet independenti si sa vaneze pe cont propriu.

Un studiu amplu, desfasurat in anul 1992 in mai multe zone din Statele Unite, unde traiau pume a venit cu o concluzie neasteptata: agresivitatea pumelor este determinata intotdeauna de zona in care traiesc si de numarul prazilor.
Spre exemplu, pumele care traiau in habitatul paduros din statul Idaho erau mult mai tolerante unele cu altele. In acesta regiune nu s-au inregistrat lupte intre masculi si femele sau situatii in care masculii cautau sa vaneze puii altora pentru a reduce astfel concurenta pentru prada. In desertul din New Mexico si Arizona, masculii observati ucideau cu regularitate femelele in afara perioadei de imperechere, de asemenea, cautau cu preponderenta sa ucida puii. Diferenta a fost facuta de numarul de prazi. In desert, hrana este limitata, aici selectia naturala va favoriza intotdeauna exemplarele cele mai agresive, pe cand in Idaho prazile erau abundente si agresivitatea exagerata nu mai era necesara.

Vanatorul vanat

“Lord al crimei ascunse departe de ochii lumii, fiara care nu simte remuscare, cruda si rea ca Moartea in persoana”.
Aceste cuvinte folosite pentru a descrie un animal fara discernamant, care nu face altceva decat sa-si urmeze instinctele si menirea, apartin nimeni altuia decat presedintelui american Theodore Roosevelt, unul dintre cei mai mari vanatori de pume inregistrati in istorie. Atitudinea sa a fost una comuna in randul colonistilor europeni stabiliti in America care vedeau in puma un competitor care le vana cerbii din paduri si un pericol pentru animalele domestice. Situatia a atins punctul culminant in momentul in care s-a ajuns sa se plateasca recompense pentru fiecare blana de puma predata autoritatilor.

Excesele nu au lipsit. Documentele autoritatilor din Centre County, Pennsylvania, informeaza despre un vanator local care a ucis 64 de pume intre anii 1820-1845. Numai in acel district circa 600 de pume au fost impuscate in decurs de doar 25 de ani.
Spre deosebire de “albii civilizatori” ai Americilor, amerindienii au respectat intotdeauna acest spirit salbatic care este puma. Civilizatia Moche a reprezentat deseori puma in ceramicile lor. Zeul civilizator al incasilor, stapan peste cer si fulgere, omnipotentul si misteriosul Viracocha aparea intotdeauna in viziunile semenilor alaturi de o puma.

In prezent, in Statele Unite, puma este trecuta sub protectia legilor federale, cu exceptia Texas-ului, unde pumele pot fi vanate de oricine pe intreaga perioada a anului, sau atunci cand o puma a ucis un om. Vanatoarea de pume se desfasoara intotdeauna cu ajutorul unei haite de copoi, care gonesc puma pana cand acesta se catara in copac. Cainii o tin acolo pana cand sosesc vanatorii care o impusca in conditii de siguranta pentru ei.
Fapt foarte curios, pumele se tem de caini. Cu toate ca ar putea ucide un caine cu o singura lovitura de laba, puma se teme de ei si prefera sa fuga sau sa se catere in copac. Obicei fatal, care a contribuit din plin la dimensiunea masacrului realizat de vanatori.
Cu toate acestea, in urma masurilor de protectie adoptate, pumele se reintorc spectaculos in fauna americana. In statul California supravietuiesc in prezent circa 6 000 de exemplare, un numar suficient pentru salvarea speciei. Pentru moment…

Facts

-Numele de puma isi are radacinile in limba incasa;
-Americanii o numesc Cougar, o corupere frantuzeasca a denumirii data de indienii Hopi;
-In lume traiesc in prezent 24 de subspecii de puma;
-Pumele sunt cele mai mari feline din genul Felis, ceea ce inseamna ca pumele sunt cele mai mari feline care pot toarce;
-Saltul unei pume poate acoperi lungimea unui autobuz;
-Pumele vaneaza in general o data pe saptamana;
-Cuzco, stravechiul oras incas era construit in forma unei pume;
-Din anul 1890 pana in prezent au fost inregistrate 108 atacuri ale pumelor asupra oamenilor, din care 20 de cazuri s-au dovedit a fi fatale pentru victime. Oamenii nu intra in lista de prazi a pumelor, in toate cazurile de atac acestia fie au fost confundati cu prada, fie sub un impuls inconstient au incercat sa fure puii unei pume;
-Unul dintre exemplarele ucise de catre presedintele Theodore Roosevelt in anul 1901, avea o greutate de 94 kg, iar caninii masurau circa 5 cm lungime.