Neamul Soimarestilor
Arta bogatilor, meseria saracilor
Oameni si pasari
De aici si pana la gandul ca aceasta pasare poate fi dresata pentru a vana impreuna cu omul nu a fost decat un pas. Prea mic insa pentru cei care s-au lasat fascinati de o astfel de vanatoare in tandem. „Vanatoare“ este de fapt un termen fortat, pentru ca soimaritul depaseste intelesurile acestuia. Soimaritul nu implica macelul pe care adeseori il presupune vanatoarea, uliul de pe brat neputandu-se deda la excesele pe care le face pusca, unealta vinovata de extinctia a sute de specii de animale.
In cazul soimaritului, omul se lasa sedus de unicitatea fenomenului, devenind martor la duelul dintre prada si pradator, in urma caruia adeseori prada scapa si castiga jocul vietii cu moartea. Pare greu de crezut, dar aici nu exista cruzime. Asa functioneaza legea Naturii.
Zori de otel
SOIMARITUL in termeni specifici
MANUSA
Protejeaza bratul soimarului de ghearele ascutite si extrem de puternice ale pasarii. Aceasta nu intentioneaza sa raneasca omul, dar simplul fapt de a o purta pe brat fara manusa reprezinta un mare risc. In plus, atunci cand sunt stresate, rapitoarele isi strang ghearele instinctiv. La acvile si acvile-ulii, se recomanda manusi solide, realizate din mai multe straturi de material. Cele mai cautate sunt facute din piele de cangur.
GEANTA SOIMARULUI
Ii permite purtatorului sa transporte in buzunarele ei aerate prazi vii. Confectionata din material impermeabil, este un accesoriu nelipsit la iesirile in natura impreuna cu pasarea. De obicei, in geanta se tin inclusiv bucatile de carne oferite drept recompensa acesteia.
YARAK
Este stadiul in care pasarea rapitoare a ajuns in cea mai buna forma. Termenul deriva din persanul „yaraki“ si semnifica forta si putere. Un pradator cu pene aflat in stadiul de yarak are stomacul si intestinele aproape goale, iar senzatia de foame-i amplifica determinarea si perseverenta la vanatoare. Soimul sau uliul este atent la orice miscare si deseori ataca pe neasteptate.
ROMANII si rapitoarele
Soimaritul a avut multe tangente cu istoria romanilor. Generatii intregi de boieri si chiar domnitori si-au castigat favorurile Inaltei Porti trimitand turcilor drept pesches soimi si ulii. Istoria mentioneaza ca, la un moment dat, rapitoarele din Tarile Romane erau atat de apreciate de otomani, incat faceau parte din haraciul trimis anual spre Stambul. Dovada a preocuparii pentru soimarit sunt si nume precum Balaban, Corui, Cobat, Soimu, Soimaru, Soimanu, Ulieriu (corect, Marc?) sau toponimele Soimaresti, Soimeni, Dealu cu Soimi, Creasta Soimului, Magura Uliului, Crangul Coruiului s.a.
In prezent, vanatoarea cu pasari de prada nu este legalizata in tara noastra. Cativa romani iubitori ai fenomenului se intalnesc pe internet, unde pledeaza pentru constituirea unui club si elaborarea unei anexe la legea vanatorii care sa avizeze soimaritul.
Foto: Nicu Parlog