Motivul incredibil pentru care delfinii mor de foame într-o lagună din SUA

Motivul incredibil pentru care delfinii mor de foame în Florida. În anul 2013, 8% dintre delfinii cu bot gros (Tursiops truncatus) care trăiesc în Laguna Indian River din Florida au murit. O investigație recentă a scos la iveală că moartea acestora ar fi fost cauzată de foamete, determinată de distrugerea habitatelor esențiale pentru prada lor nutritivă. Totul a pornit de la o înflorire masivă de fitoplancton, alimentată de acumularea în lagună a îngrășămintelor, a apei reziduale provenite din fose septice și a altor deșeuri bogate în nutrienți precum azotul și fosforul, toate rezultate ale activităților umane.

Motivul pentru care delfinii mor de foame în Florida. „Am legat mortalitatea și malnutriția delfinilor de scăderea aportului energetic, cauzată de modificări în dieta lor”, a explicat dr. Charles Jacoby, de la Florida Flood Hub for Applied Research and Innovation (SUA), autor principal al studiului.

• Niveluri ridicate de mercur au fost găsite în păsările din Svalbard
• Secretul păsărilor care prosperă în zonele urbane

Studiul a fost publicat în Frontiers in Marine Science.

„Am asociat schimbările din dietă cu disponibilitatea redusă a prăzii, iar această lipsă de hrană a fost provocată de dispariția ierburilor marine și a algelor macroscopice, esențiale pentru ecosistem. Ele au fost distruse din cauza umbririi produse de o înflorire masivă, extinsă și de lungă durată a fitoplanctonului”, continuă omul de știință.

Motivul incredibil pentru care delfinii mor de foame în Florida

Încă din 2013, cercetătorii care monitorizau Laguna Indian River au observat că populația de delfini era în suferință. Dintre cei 337 de delfini analizați, 64% erau subponderali, 5% prezentau semne severe de înfometare, iar 77 dintre ei au murit, o rată de deces considerată un „eveniment de mortalitate neobișnuită”.

„Un astfel de eveniment presupune un număr neașteptat și semnificativ de decese în rândul mamiferelor marine. În 2013, am observat o creștere clară a mortalității și semne evidente de malnutriție la scară largă”, a precizat Megan Stolen, cercetătoare la Blue World Research Institute și autoare a studiului.

Delfinii cu bot gros sunt prădători de top, care consumă o varietate mare de specii de pești. Tocmai de aceea, orice dezechilibru în ecosistemul local le poate afecta supraviețuirea. În acest caz, cercetătorii au suspectat că schimbările dramatice au fost provocate de o înflorire a fitoplanctonului din 2011, alimentată de nutrienții proveniți din activitățile umane și aduși în lagună.

Această înflorire a blocat lumina necesară dezvoltării ierburilor marine și a algelor, esențiale pentru peștii de care depind delfinii. Fără aceste habitate, capacitatea delfinilor de a vâna a fost serios compromisă, scrie Eurek Alert.

Pentru a înțelege mai bine dieta delfinilor, cercetătorii au analizat izotopii stabili de carbon și azot din țesutul muscular al celor eșuați între 1993 și 2013. Raportul acestor izotopi reflectă compoziția hranei consumate, astfel că oamenii de știință au putut urmări modificările alimentare de-a lungul timpului.

Mai puțin pește bogat în energie, mai mult efort pentru hrană

Rezultatele au arătat o schimbare clară în dieta delfinilor în perioada 2011-2013: aceștia au consumat mai multe dorade roșii și mai puțini Elops, pești bogați în energie, asociați cu zonele de iarbă marină. Pentru a obține aceeași cantitate de energie ca înainte, delfinii ar fi trebuit să consume cu aproximativ 15% mai multă pradă.

„În combinație, schimbarea dietei și semnele răspândite de malnutriție sugerează că delfinii aveau dificultăți serioase în a-și procura hrana necesară. Pierderea habitatelor esențiale pentru pradă a redus succesul vânătorii și a afectat distribuția peștilor disponibili”, a declarat Wendy Noke Durden, de la Hubbs-SeaWorld Research Institute, coautoare a studiului.

Datele privind cauzele deceselor delfinilor eșuați între 2000 și 2020 arată că malnutriția a fost responsabilă pentru 17% dintre decese. Însă în 2013, acest procentaj a crescut dramatic, ajungând la 61%.

Totuși, cercetătorii subliniază că studiul are anumite limitări. „Nu am avut date complete despre izotopii stabili ai tuturor speciilor de pradă consumate de delfini între 1993 și 1999, ceea ce ne-a împiedicat să explicăm complet schimbările din dieta lor în acea perioadă”, a precizat dr. Graham Worthy, de la Universitatea Central Florida (SUA).

„Înfloririle de fitoplancton fac parte din sistemele ecologice productive. Problemele apar atunci când cantitatea de nutrienți care ajunge într-un ecosistem favorizează înfloriri excesiv de intense, extinse sau de lungă durată. În cele mai multe cazuri, activitățile umane sunt cele care alimentează acest fenomen. Gestionarea atentă a surselor de nutrienți este esențială pentru a preveni perturbările grave ale ecosistemelor”, a subliniat dr. Jacoby.

Vă recomandăm să citiți și:

Un burete, vechi de 480 de milioane de ani, a pus bazele primului recif al Pământului

Alcoolul face masculii mai atrăgători… în cazul musculițelor de oțet

Test de cultură generală. Câți genunchi are un păianjen?

O nouă specie necunoscută științei până acum ar putea trăi până la 3.000 de ani