Masculii unei specii de caracatițe paralizează femelele înainte de împerechere pentru a nu fi mâncați

O echipă de neurologi, ecologiști și bioingineri de la Universitatea din Queensland (Australia) a descoperit că masculii de caracatiță Hapalochlaena fasciata își paralizează femelele înainte de împerechere pentru a evita să fie devorați.

Studiul, publicat în revista Current Biology, a implicat capturarea mai multor exemplare de caracatițe și analizarea comportamentului și a semnelor lor vitale în timpul împerecherii.

Cercetările anterioare au arătat că unele specii de caracatițe au evoluat mecanisme pentru a preveni canibalismul în timpul împerecherii. De exemplu, o specie a dezvoltat un braț special pentru transferul spermei, care îi permite masculului să rămână la distanță în timpul actului. În acest nou studiu, echipa de cercetători s-a concentrat asupra caracatiței Hapalochlaena fasciata, ale cărei femele sunt considerabil mai mari decât masculii și sunt cunoscute pentru faptul că își devorează partenerii după copulație.

Masculii de Hapalochlaena fasciata își paralizează femelele înainte de împerechere

Pentru a înțelege mai bine modul în care masculii de Hapalochlaena fasciata își paralizează femelele înainte de împerechere, cercetătorii au capturat mai multe exemplare masculine și feminine și le-au observat în timpul împerecherii. Au descoperit că masculii își mușcau partenerele într-un mod care perfora ușor aorta, permițând astfel introducerea unei cantități mici de venin.

Acest venin, tetrodotoxina (același compus toxic folosit și de peștii-balon) provoca paralizia temporară a femelei pe durata copulației. Masculul continua procesul până când femela începea să își recapete mobilitatea.

Cum își folosesc aceste caracatițe veninul?

Cercetătorii au descoperit că veninul era produs de bacterii care trăiesc în corpul masculului. Monitorizarea semnelor vitale ale femelelor în timpul copulației a arătat că acestea încetau complet să respire timp de aproximativ opt minute, o perioadă suficientă pentru împerechere, dar nu îndeajuns de lungă pentru a le pune viața în pericol. În această stare, pielea femelelor devenea palidă, pupilele li se contractau, iar ele nu mai răspundeau la stimuli puternici, precum lumina strălucitoare. Practic, își pierdeau complet controlul asupra sistemului nervos.

Paralizia indusă de venin le făcea pe femele complet imobile și, implicit, incapabile să participe la actul copulator sau, cel mai important pentru mascul, să-l atace după împerechere.

După copulație, toate femelele au supraviețuit și și-au depus ouăle la o perioadă cuprinsă între trei și 29 de zile. Totuși, toate prezentau semne vizibile ale mușcăturii, precum umflături și răni, notează Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum apare „divorțul” la animale?

Cum sunt afectate balenele de poluarea fonică?

Exista nu una, ci patru specii diferite de girafe. Cum au confirmat cercetătorii descoperirea?

Dinții delfinilor sunt mai speciali decât se credea. Ce simț neobișnuit ar putea avea?