Structuri neașteptate, descoperite la mare adâncime în Groapa Japoniei

Noile scanări pe fundul din Groapa Japoniei dezvăluie structuri extinse de vizuini și dovezi ale unor evenimente regulate de „resetare” care ajută creaturile marine să supraviețuiască în cele mai adânci zone ale oceanului.

Groapa Japoniei ascunde unele dintre cele mai extreme condiții pentru viață de pe Pământ. Totuși, în ciuda acestor condiții extreme, zona este populată de creaturi de adâncime care sapă vizuini complicate și tuneluri adânci, asemănătoare cu spiralele, arată noile imagini cu raze X.

• O nouă specie necunoscută științei până acum ar putea trăi până la 3.000 de ani
• Test de cultură generală. Zebrele au dungi albe sau dungi negre?

Aceste creaturi prosperă la 7,5 km sub suprafața Oceanului Pacific datorită livrărilor regulate de sedimente de sus, conform unui studiu publicat în revista Nature Communications. Curenții încărcați cu particule suspendate depozitează acest sediment pe fundul mării, asigurând oxigen și nutrienți vitali pentru cele mai adânci zone ale oceanului.

Cercetătorii consideraseră de mult că zona hadală a oceanului, care se extinde între 6–11 km sub valuri, era puțin populată din cauza presiunii aspre, temperaturilor scăzute și a disponibilității limitate de hrană. Dar aceste noi descoperiri demonstrează că o abundență de viață reușește să supraviețuiască chiar și în cele mai adânci părți ale oceanului.

„Este paradoxal că cele mai adânci părți (hadale) ale oceanelor noastre sunt mai dinamice și susțin comunități bentice (locuitoare pe fundul mării) mai diverse decât câmpiile abisale din jur,” au declarat autorul principal al studiului, Jussi Hovikoski, și coautorul Joonas Virtasalo, ambii cercetători de la Biroul Geologic al Finlandei, pentru Live Science.

Dovezi ale unor evenimente regulate

Câmpiile abisale reprezintă întinderi plate de sediment mlăștinos, găsite la adâncimi între 3–6 km în zona abisală – stratul de deasupra zonei hadale. Creaturile de pe aceste câmpii au evoluat pentru a extrage nutrienți din noroi și adesea sapă vizuini superficiale în căutarea hranei, au explicat Hovikoski și Virtasalo.

Însă zona hadală pare să găzduiască o activitate de săpare mult mai intensă decât câmpiile abisale, probabil pentru că, de fapt, cantități uriașe de sediment sunt transportate la fundul gropilor oceanice.

Pentru noul studiu, oamenii de știință au analizat secțiunea superioară a 20 de sonde de sediment prelevate din Groapa Japoniei, o prăpastie tectonică de 8 km situată lângă coasta de est a Japoniei, de-a lungul Inelului de Foc din Pacific. Echipa a folosit un scanner cu raze X pentru a obține imagini detaliate în secțiune transversală ale sondelor, dezvăluind pentru prima dată structuri extinse de vizuini animalice adânci.

Scanările cu raze X au relevat că unele vizuini din Groapa Japoniei sunt păstrate datorită depozitelor de minerale, precum piritul, produse de microbii din sediment. „Piritul are o densitate mai mare decât sedimentul, iar astfel de structuri sunt excepțional de bine vizibile în imaginile CT cu raze X,” au declarat Hovikoski și Virtasalo, potrivit LiveScience.

Organisme asemănătoare cu viermi sapă în sediment pentru a se hrăni – însă identificarea speciilor responsabile pentru vizuini a ieșit din sfera acestui studiu.

Livrările de sediment resetează mediul

Cercetătorii au efectuat, de asemenea, analize geochimice și au studiat mărimea granulelor sedimentare din sonde. Rezultatele au arătat că livrările regulate de sediment de sus sunt cruciale pentru supraviețuirea și regenerarea comunităților de animale și microbieni din Groapa Japoniei.

Efectul sedimentului care cade la fundul gropii asupra creaturilor de pe fund poate fi comparat cu efectul incendiilor forestiere, deoarece „incendiile resetează succesiunile vegetale și modifică parametri ecologici esențiali, cum ar fi lumina, temperatura și disponibilitatea nutrienților,” au explicat Hovikoski și Virtasalo.

În mod similar, norii de sediment pot, inițial, sufoca creaturile de dedesubt, dar odată ce praful se așează, livrarea bogată în nutrienți resetează parametrii de mediu și atrage animale din toate părțile, au adăugat cercetătorii.

„Speciile oportuniste se adună acolo unde sedimentul a aterizat imediat ce curentul se oprește, pentru a exploata nutrienții și oxigenul din noul fund marin reîmprospătat”, au explicat Hovikoski și Virtasalo.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O fosilă veche de 99 de milioane de ani dezvăluie o nouă specie de dinozaur care trăia în vizuini

Relicve enigmatice din Egiptul Antic au fost găsite într-o cameră ascunsă la 14 metri adâncime

China a construit cel mai adânc și mai mare laborator din lume. Ce speră să găsească de la 2,3 kilometri adâncime?

Un virus a fost descoperit la o adâncime record în Groapa Marianelor