Home » Natură » Experimentele arată că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri

Experimentele arată că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri

Publicat: 20.02.2025

De ani de zile, scafandrii de la o stație de cercetare din Marea Mediterană s-au confruntat cu o problemă neașteptată: pe parcursul fiecărui sezon de cercetare, peștii locali ajungeau să-i urmărească și să le fure hrana destinată experimentelor. Mai surprinzător, peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri, în special pe cei care le-au adus mâncare anterior, alegând să-i urmărească doar pe aceia și ignorându-i pe ceilalți.

Pentru a testa această ipoteza că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri, o echipă de la Max Planck Institute of Animal Behavior (MPI-AB) din Germania a desfășurat o serie de experimente purtând echipamente de scufundare variate. Rezultatele au arătat că peștii sălbatici pot face diferența între oameni pe baza unor indicii vizuale externe.

Experimentele au fost concepute pentru a-i răspunde unei întrebări care nu a mai fost pusă niciodată: pot peștii să recunoască oameni? Până acum, existau puține dovezi științifice care să sugereze că peștii sunt capabili de recunoaștere umană. Un exemplu erau peștii Toxotes, o specie crescută în captivitate, care reușea să identifice imagini generate pe calculator cu fețe umane în condiții de laborator.

Este adevărat că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri?

„Dar nimeni nu s-a întrebat vreodată dacă peștii sălbatici au capacitatea și motivația de a ne recunoaște atunci când pătrundem în lumea lor subacvatică”, spune Maëlan Tomasek, doctorand la MPI-AB și University of Clermont Auvergne, din Franța.

Acum, echipa de cercetători a pus întrebarea, iar peștii au oferit răspunsul: pot recunoaște oameni și chiar îi urmăresc pe cei de la care știu că vor primi hrană. Aceste descoperiri, publicate în Biology Letters, sugerează că peștii ar putea dezvolta relații diferențiate cu anumiți oameni. Studiul a fost realizat la o adâncime de opt metri într-un loc de cercetare din Marea Mediterană unde populațiile de pești sălbatici s-au obișnuit cu prezența oamenilor de știință.

Experimentele au fost realizate în ape deschise, iar peștii au participat ca „voluntari”, putând veni și pleca oricând, explică Katinka Soller, studentă la MPI-AB și coautoare a studiului împreună cu Tomasek.

Antrenamentul

Prima etapă a experimentului, antrenamentul, a testat dacă peștii pot învăța să urmărească un anumit scafandru. Soller a început prin a le atrage atenția peștilor locali: purta o vestă roșie stridentă și le oferea hrană în timp ce înota 50 de metri. Treptat, a eliminat elementele vizuale distinctive, purtând un echipament obișnuit și ascunzând hrana, pe care o oferea doar peștilor care o urmau pe întreaga distanță.

Dintre zecile de specii de pești prezente la stația marină, două specii de doradă s-au arătat deosebit de receptive la antrenament. Acestea sunt cunoscute mai ales ca pești comerciali, dar cercetătorii au fost surprinși de curiozitatea și capacitatea lor de învățare.

„De îndată ce intram în apă, în câteva secunde îi vedeam înotând spre mine, parcă apărând de nicăieri”, povestește Soller. Aceiași indivizi reveneau zilnic pentru sesiuni de antrenament, ceea ce i-a făcut pe oamenii de știință să le dea nume. „Bernie avea doi solzi argintii strălucitori pe spate, iar Alfie avea o bucată lipsă din înotătoarea caudală”, spune cercetătoarea.

A doua fază a experimentului

După 12 zile de antrenament, aproximativ 20 de pești o urmăreau constant pe Soller, iar aceasta îi putea recunoaște pe câțiva după trăsăturile fizice. Următoarea etapă a experimentului a testat dacă acești pești o puteau distinge pe Soller de un alt scafandru. De această dată, Soller s-a scufundat împreună cu Tomasek, care purta un echipament diferit, având părți colorate distincte pe costum și înotătoare. Cei doi scafandri au pornit de la același punct, înotând în direcții opuse. În prima zi, peștii i-au urmărit pe amândoi în mod egal.

„Se vedea cum se chinuiau să decidă pe cine să urmeze”, spune Soller.

Însă Tomasek nu le oferea hrană, astfel că începând cu a doua zi, majoritatea peștilor au început să o urmeze preponderent pe Soller. Pentru a confirma că peștii învățaseră să recunoască scafandrul corect, cercetătorii au monitorizat șase indivizi din grup, descoperind că patru dintre ei arătau o curbă de învățare clară.

„Este un rezultat interesant, deoarece arată că peștii nu o urmau pe Katinka din obișnuință sau doar pentru că ceilalți o făceau, ci conștientizau prezența ambilor scafandri, îi testau și învățau că doar Katinka le oferea recompensa”, explică Tomasek.

Însă când experimentul a fost repetat cu ambii scafandri purtând echipamente identice, peștii nu au mai reușit să îi distingă. Acest lucru a indicat că asocierea se baza pe diferențele vizuale, cel mai probabil pe culorile costumelor, notează Phys.org.

Se pare că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri

„Aproape toți peștii au vedere colorată, deci nu este surprinzător că doradele au învățat să asocieze diverșii scafandri pe baza culorilor costumelor lor. Sub apă, și noi facem la fel, măștile distorsionează fețele, așa că ne bazăm pe echipamentul de scufundare pentru a ne recunoaște”, explică Tomasek. Cercetătorii sugerează că, având mai mult timp, peștii ar putea învăța să distingă caracteristici umane mai subtile, precum mâinile sau părul.

„Deja i-am observat apropiindu-se de fețele noastre și studiindu-ne corpul. Părea că ei ne analizau pe noi, nu invers”, adaugă Soller.

Acest studiu confirmă numeroase relatări anecdotice despre animale, inclusiv pești, care îi recunosc pe oameni. Dar, spre deosebire de relatările subiective, această cercetare oferă dovezi experimentale într-un mediu complet natural.

Descoperirea că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri și pot învăța rapid să folosească indicii specifice pentru a recunoaște indivizi sugerează că multe alte specii, inclusiv peștii de companie, ar putea avea mecanisme similare de recunoaștere.

„Nu mă surprinde că aceste animale, care navighează într-o lume complexă și interacționează constant cu numeroase specii, îi pot recunoaște pe oameni pe baza unor indicii vizuale. Poate că adevărata surpriză este că noi ne-am mirat de această capacitate”, concluzionează autorul principal al studiului, Alex Jordan, care conduce un grup de cercetare la MPI-AB.

„Poate părea ciudat să ne gândim la o legătură între oameni și pești, având în vedere distanța noastră evolutivă. Dar relațiile dintre specii pot depăși milioane de ani de evoluție dacă ne facem timp să observăm. Acum că știm că ei ne văd, poate că a sosit momentul să îi vedem și noi”, adaugă Tomasek.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce este ecolocația?

S-a demonstrat pentru prima dată că o specie de crab simte durerea

Test de cultură generală. Care animal este și veninos și otrăvitor?

Test de cultură generală. De ce bâzâie albinele?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
Cât de compatibil este adevărul cu democrația?
Cât de compatibil este adevărul cu democrația?
Creștere accentuată a cazurilor de gripă. Ce recomandă Ministerul Sănătății?
Creștere accentuată a cazurilor de gripă. Ce recomandă Ministerul Sănătății?
Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală, este vinovat pentru moartea a 70 de milioane de oameni
Unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei contemporane. Adorat cu îndârjire şi astăzi în ţara natală, ...
Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
Câți bani cash mai folosesc europenii?
Câți bani cash mai folosesc europenii?
Statele Unite interzic dronele fabricate în afara țării, în special cele din China
Statele Unite interzic dronele fabricate în afara țării, în special cele din China
Chiar și câinii pot face Alzheimer. Care sunt semnele de demență canină?
Chiar și câinii pot face Alzheimer. Care sunt semnele de demență canină?
Pământul ar fi putut fi devastat de explozii spațiale „invizibile”
Pământul ar fi putut fi devastat de explozii spațiale „invizibile”
Cum s-au schimbat planurile militare ale României după Războaiele Balcanice
Cum s-au schimbat planurile militare ale României după Războaiele Balcanice
Cinci evenimente istorice petrecute de Crăciun care au schimbat lumea
Cinci evenimente istorice petrecute de Crăciun care au schimbat lumea
O istorie culturală a Crăciunului, dincolo de mituri și tradiții „eterne”. Cum au apărtul cadourile, luminițele și decorațiunile?
O istorie culturală a Crăciunului, dincolo de mituri și tradiții „eterne”. Cum au apărtul cadourile, luminițele ...
Chris Rea, peste patru decenii de muzică fără compromisuri. „Mi-am început viața ca un străin”
Chris Rea, peste patru decenii de muzică fără compromisuri. „Mi-am început viața ca un străin”
Singur de Crăciun? Iată cum poți transforma liniștea într-un aliat pentru echilibrul emoțional
Singur de Crăciun? Iată cum poți transforma liniștea într-un aliat pentru echilibrul emoțional
Cum a ajuns Apărarea Aerospațială americană să-l urmărească pe Moș Crăciun timp de 70 de ani?
Cum a ajuns Apărarea Aerospațială americană să-l urmărească pe Moș Crăciun timp de 70 de ani?
Test de cultură generală. De ce aduce ghinion să lași o pălărie pe pat?
Test de cultură generală. De ce aduce ghinion să lași o pălărie pe pat?
Știința nu așteaptă: Evenimentele care au scris istorie în astronomie chiar de Crăciun
Știința nu așteaptă: Evenimentele care au scris istorie în astronomie chiar de Crăciun
Cele mai iubite băuturi de Crăciun afectează sănătatea oaselor
Cele mai iubite băuturi de Crăciun afectează sănătatea oaselor