Cercetătorii de la Școala de Zoologie a Universității din Tel Aviv (Israel) au studiat comportamentul și mișcarea nagâților sudici (Vanellus spinosus). Oamenii de știință au descoperit că păsările urbane se mișcă mai mult decât cele din mediul rural.
Rezultatele acestui studiu, al treilea dintr-o serie, au fost publicate în jurnalul Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.
Echipa a urmărit mișcările nagâților în văile Beit She’an și Harod, descoperind că păsările care trăiesc în așezări umane au o mobilitate mai mare decât cele din iazurile piscicole și câmpurile din apropiere, în special în timpul sezonului de cuibărit.
Așadar, de ce păsările urbane se mișcă mai mult decât cele din mediul rural? „Observăm adesea păsări în zonele populate, ceea ce demonstrează că unele specii se adaptează și chiar prosperă în medii umane. Totuși, tendința este să trecem cu vederea modul în care prezența umană le influențează comportamentul”, explică cercetătorii.
Studiul a fost condus de doctorandul Michael Bar-Ziv, sub îndrumarea profesorului Orr Spiegel, cu contribuții din partea lui Hillei Ziv, Mookie Breuer, Eitam Arnon și Assaf Uzan, membri ai Laboratorului de Ecologie a Mișcării și Comportament Individual de la Facultatea Wise de Științe ale Vieții a Universității din Tel Aviv.
„Laboratorul nostru se concentrează pe comportamentul și mișcarea animalelor în spațiu, cu scopul de a conserva natura și a preveni transmiterea bolilor zoonotice. În această serie de studii, am examinat modul în care urbanizarea și prezența umană influențează animalele, în special păsările. Ne-am concentrat pe nagâțul sudic, o specie comună, suficient de mare pentru a purta un transmițător care îi urmărește continuu locația”, menționează prof. Spiegel.
Studiul a comparat modelele de mișcare a două subpopulații adiacente de nagâți: cele din moshavuri și kibbutzuri și cele din iazuri și câmpuri din apropiere. S-au analizat doi parametri principali: mobilitatea, adică distanța zilnică parcursă; și explorarea, adică tendința de a reveni la locații familiare sau de a explora locuri noi.
„Nagâții își construiesc cuiburile pe sol, în timpul primăverii. I-am capturat la cuiburi, le-am atașat transmițătoare și i-am eliberat. Transmițătoarele trimiteau semnale la fiecare opt secunde, permițându-ne să le urmărim mișcările timp de câteva luni”, explică Michael Bar-Ziv.
În total, cercetătorii au urmărit 135 de indivizi (jumătate au fost masculi și jumătate, femele) pe o perioadă medie de 194 de zile, cea mai lungă perioadă de urmărire fiind de zece luni.
S-a descoperit că fiecare pasăre are un „stil” distinct de mișcare, reflectând o personalitate proprie. Nagâții care trăiesc în așezări umane sunt mai mobili decât cei din zonele naturale, probabil din cauza numeroaselor perturbări din orașe și sate, care îi determină să zboare mai des. Explorarea depinde de sezon și de gen. Femelele din câmpuri erau mai exploratoare decât cele din zonele populate, în sezonul de cuibărit, în timp ce masculii arătau comportamente opuse.
„Multe animale trăiesc în orașe și sate, iar unele specii se adaptează bine la medii umane. Totuși, cercetările arată că prezența umană schimbă diverse aspecte ale comportamentului lor. Este posibil ca anumite trăsături de personalitate să determine alegerea mediului urban, explicând aceste diferențe comportamentale”, concluzionează prof. Spiegel.
Studiul arată diferențe semnificative, în special mobilitatea crescută a nagâților urbani în timpul sezonului de cuibărit. Cercetările viitoare vor investiga modul în care mediile urbane influențează dezvoltarea și personalitatea puilor de la o vârstă fragedă până la maturitate. Aceste studii vor ajuta la înțelegerea mecanismelor care contribuie la diferențele observate și vor oferi noi perspective asupra adaptării animalelor la urbanizare, scrie Phys.org.
Test de cultură generală. Ce animal e mai mare atunci când este pui decât atunci când este adult?
Migrație record! O balenă cu cocoașă a călătorit prin trei oceane
Un nou studiu arată că peștii-zebră și șopârlele își pot regenera auzul