O mare parte dintre cercetările legate de mirosuri s-au concentrat pe câini, iar șobolanii au fost chiar antrenați pentru a mirosi animale sălbatice braconate, dar majoritatea studiilor despre mirosuri se referă la mamifere și insecte, nu la păianjeni. Un nou studiu descoperă că păianjenii pot mirosi prin picioare.
O specie de Araneide a fost aleasă ca subiect al unui nou studiu, deoarece femelele emit hormoni sexuali pentru a atrage masculii, ceea ce i-a determinat pe cercetători să creadă că mirosul are un rol important în lumea acestora. Surprinzător, echipa a descoperit că păianjenii pot mirosi prin picioare, dar doar masculii adulți.
Cunoscuți sub numele de păianjeni viespe datorită aspectului lor cu dungi izbitoare la femele, Argiope bruennichi masculi sunt atrași de femele de la o distanță considerabilă datorită feromonilor sexuali puternici pe care acestea îi emit.
Studiul s-a concentrat pe două tipuri de fire senzoriale numite sensile la păianjeni: unele cu un singur por la vârf și altele cu mai mulți pori în peretele axei firelor. În cazul păianjenului viespe, sensilele cu pori la vârf au fost găsite la capătul picioarelor, unde sunt cele mai expuse contactului cu suprafețele pe care merge păianjenul. Sensilele cu pori în perete au fost găsite și ele, dar în zone care nu intră în contact cu suprafețele, scrie IFL Science.
Distribuția acestor tipuri de sensile le sugerează cercetătorilor că sensilele cu pori în perete sunt implicate în detectarea mirosurilor din aer. Echipa a mai descoperit că acești pori în perete apar doar la masculii adulți, nu și la femele sau la masculii tineri.
Cercetătorii au analizat și păianjeni masculi și femele din alte 19 specii. Similar, nu au găsit sensile cu pori în perete la femele, dar au descoperit sensile cu „presupuși pori în perete” la șapte specii.
Echipa consideră că sensilele cu pori în perete au evoluat independent de mai multe ori pe parcursul evoluției păianjenilor și au fost chiar pierdute în unele linii evolutive. Sensilele cu pori la vârf au fost găsite atât la masculi, cât și la femele, ceea ce i-a determinat pe cercetători să se întrebe dacă olfacția este posibilă și prin acele fire.
Studiul a fost publicat în revista PNAS.
Plantele din Europa au început să migreze spre vest din cauza poluării și a schimbărilor climatice
Albinele stresate sunt mai pesimiste și își pierd „apetitul pentru viață”
Plantele sunt capabile să producă o moleculă anti-stres. Dar cum reușesc asta?
Leneșii sunt amenințați de schimbările climatice, indică un nou studiu