În centrul negocierilor mondiale cu privire la viitorul climatic se află produsele pe care le folosim în fiecare zi. Unele materiale plastice sunt mai rele decât altele și au un impact unic în diferite părți ale lumii.
În cele ce urmează, analizăm cinci dintre cele mai dăunătoare obiecte din plastic, precum și statele cele mai afectate de aceste produse.
Pungile au fost popularizate în Asia în primul rând de Unilever în anii 1980, ca modalitate de a vinde produse alimentare și de igienă în cantități mai mici și mai accesibile. Dar în Indonezia, acestea au înlocuit sistemele existente de cumpărare în vrac, reutilizare și reumplere. Rezultatul este că 5,5 milioane de pliculețe sunt vândute în prezent în fiecare zi doar pentru detergent în această țară, ai cărei cetățeni produc fiecare 4 kg de deșeuri de pliculețe pe an, potrivit The Guardian.
De obicei, nu ne gândim la hainele aruncate ca la poluarea cu plastic. Dar între 60% și 70% din textile sunt fabricate din fibre sintetice precum poliesterul. Acest lucru devine o problemă atunci când ajunge în depozite de deșeuri negestionate în locuri precum Ghana și Kenya.
Aceste țări acceptă îmbrăcăminte la mâna a doua și stocurile comercializate de UE și Regatul Unit. Însă o anchetă a Fundației Changing Markets a arătat că, în Kenya, până la jumătate din aceste articole de îmbrăcăminte sunt aruncate, adesea pentru că sunt prea deteriorate pentru a fi purtate.
În fiecare an, în cadrul Curățeniei internaționale de coastă (ICC) a Ocean Conservancy, un tip de deșeu apare în mod constant în topul celor mai colectate cinci obiecte: sticlele de plastic pentru băuturi. În special în Caraibe, se estimează că pe fiecare kilometru sunt aruncate 2.000 de obiecte din plastic, dintre care o cincime sunt sticle. Datele ICC arată că numai în 2022 și 2023, voluntarii din Trinidad și Tobago au colectat 86.410 sticle de plastic – aproape jumătate din toate deșeurile de plastic colectate acolo.
Modelele de consum, combinate cu trecerea de la sticlele de sticlă reîncărcabile la recipientele de unică folosință în anii 1980, ar putea explica amploarea acestei poluări în Caraibe. De asemenea, o mare cantitate de plastic ajunge pe țărmurile caraibiene și din alte locuri. Dar există și rolul creșterii producției de către companii precum Coca-Cola, care vinde anual peste 100 de miliarde de sticle de plastic pentru băuturi. Un studiu bazat pe 1.576 de audituri ale mărcilor din 84 de țări a constatat că 11% din totalul deșeurilor de plastic de marcă provin de la Coca-Cola, mai mult decât orice altă companie.
În viețile din ce în ce mai aglomerate de plastic, există un factor de satisfacție în a clăti acele recipiente de carton pliate care conțin lapte, sosuri pentru paste și supe și a le pune în coșul de reciclare. Majoritatea acestor cutii de carton sunt produse de multinaționala Tetra Pak, specializată în ambalarea alimentelor.
Însă exteriorul lor îngrijit de carton ascunde un adevăr mai complex: în interior se află straturi de hârtie, metal și plastic. Produsele multi-materiale pot fi incredibil de dificil de prelucrat, iar ratele globale de reciclare ale Tetra Pak se situează la aproximativ 25%.
În fiecare an, Marea Britanie aruncă la gunoi 11 miliarde de șervețele umede, însă acest simbol omniprezent al curățeniei personale are o latură poluantă.
Multe șervețele sunt fabricate din fibre sintetice, cum ar fi poliesterul, care se dezintegrează după ani de zile. Atunci când șervețelele sunt aruncate la toaletă, acestea se acumulează în canalizare, adunând grăsime și contopindu-se cu alte deșeuri pentru a forma sfere gigantice, care blochează conductele – cum ar fi monstrul de 35 de tone care a fost pompat din conductele Londrei în luna mai.
Anul trecut, Marine Conservation Society (MCS) a eliminat 21.000 de șervețele umede de pe plajele din Regatul Unit și Insulele Canalului Mânecii. În 2024, guvernul britanic a adoptat o legislație care interzice șervețelele umede infuzate cu plastic, acordând producătorilor 18 luni pentru a-și adapta produsele.
Studiu: PFAS și microplasticele devin mai toxice atunci când „își unesc forțele”
Aproape 30% din microplastice provin dintr-o sursă extrem de neglijată
Multinaționalele extrag miliarde de litri de apă naturală pentru a le vinde în sticle din plastic
Un nou plastic biodegradabil nu lasă microplastice în urma sa