V-ați întrebat vreodată de ce zăpada pare să cadă doar în anumite locuri? Și ce legătură au fabricile cu acest lucru? Un nou studiu sugerează modul în care fabricile declanșează ninsori.
Fabricile declanșează ninsori? Cercetarea, realizată de o echipă internațională, arată că particulele minuscule de poluare produse de locuri industriale, cum ar fi fabricile și centralele pe bază de cărbune, pot declanșa un proces numit „înghețarea norilor” la temperaturi cuprinse între -10°C și -24°C.
Acest proces presupune transformarea picăturilor de apă super-răcite din nori în cristale de gheață. Poluanții aerosolizați acționează ca un nucleu în jurul căruia se formează aceste cristale de gheață, deși vaporii de apă și căldura produse de industrie ar putea contribui, de asemenea, la acest fenomen, scrie IFL Science.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat imagini satelitare în infraroșu apropiat, obținute de instrumentul MODIS de pe satelitul Terra al NASA. Ei au observat ceva neobișnuit în norii din avalul a 67 de situri industriale care emit aerosoli. Norii lichizi erau mai puțini, iar norii de gheață îi înlocuiau, ceea ce reducea și acoperirea generală a norilor.
Datele despre precipitații au arătat că acest proces a dus la mai multe ninsori în zonele apropiate acestor situri industriale. Cercetătorii au constatat că „acumulările zilnice de zăpadă cauzate de evenimentele de înghețare ajungeau la 15 mm, iar intensitatea ninsorii era, în medie, de 1,2 mm/oră”.
„Știam deja despre impactul poluării aerului asupra sănătății, dar acum știm că fumul fabricilor poate transforma norii de ploaie în nori de zăpadă, când este suficient de frig. Acest lucru poate cauza ninsori neașteptate, pe care alte zone nu le primesc”, a explicat profesorul Nicolas Bellouin, unul dintre coautorii studiului.
El a adăugat că un singur eveniment poate aduce cel puțin 1,2 cm de zăpadă pe o suprafață mai mare decât un oraș, ceea ce înseamnă că comunitățile din avalul fabricilor ar trebui să fie mai pregătite pentru ninsori bruște, mai ales iarna.
În plus, acest proces de înghețare ar putea avea implicații mai largi pentru clima planetei. Norii au un rol în reflectarea luminii solare înapoi în spațiu. Cercetătorii au descoperit că norii de gheață reflectă cu 14% mai puțină lumină decât cei lichizi, ceea ce ar putea contribui la schimbările climatice.
Autorii studiului subliniază că este necesară o cercetare suplimentară pentru a înțelege pe deplin rolul aerosolilor în înghețarea norilor și impactul lor potențial asupra climei.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Poluarea cu antidepresive: cea mai nouă problemă care afectează peștii de pretutindeni
Test de cultură generală. Ce produce mai multe radiații decât o centrală nucleară?
Topirea zăpezii scoate la lumină comori arheologice în Norvegia
Test de cultură generală. De ce 1816 a fost „anul fără vară”?