Plantele din Europa au început să migreze spre vest din cauza poluării și a schimbărilor climatice
Noi cercetări dezvăluie că poluarea cu azot, și într-o măsură mai mică schimbările climatice, sunt în mod neașteptat factorul principal care determină ca plantele forestiere europene să migreze spre vest.
Un studiu recent a descoperit că plantele forestiere europene se mută spre vest din cauza nivelurilor ridicate de depuneri de azot, contrazicând convingerea generală că schimbările climatice sunt principala cauză a deplasării speciilor spre nord. Această descoperire schimbă perspectiva asupra modului în care factorii de mediu, în special poluarea cu azot, influențează biodiversitatea.
Deși este larg acceptat faptul că temperaturile în creștere împing multe specii spre zonele mai reci din nord, cercetarea arată că deplasările spre vest sunt de 2,6 ori mai probabile decât cele spre nord. Factorul principal? Nivelurile ridicate de depuneri de azot provenite din poluarea atmosferică, care permit o răspândire rapidă a speciilor de plante tolerante la azot, în special din Europa de Est. Instalarea acestor specii extrem de competitive în zonele cu rate ridicate de depunere de azot vine adesea în detrimentul speciilor de plante mai specializate.
Plantele forestiere europene se mută în vest și nu din cauza schimbărilor climatice
Rezultatele subliniază că tiparele viitoare de biodiversitate sunt influențate de interacțiuni complexe între mai mulți factori de mediu și nu doar de efectele exclusive ale schimbărilor climatice. Înțelegerea acestor interacțiuni complexe este esențială pentru managerii terenurilor și factorii de decizie politică, pentru a proteja biodiversitatea și funcționarea ecosistemelor.
Principalele constatări ale studiului sunt că: plantele din pădurile europene își modifică distribuția cu o viteză medie de 3,56 kilometri pe an; 39% dintre specii își schimbă distribuția spre vest, în timp ce doar 15% dintre specii se deplasează spre nord; poluarea cu azot, mai degrabă decât schimbările climatice, este principalul factor care stă la baza deplasărilor spre vest ale plantelor din pădurile europene.
Studiul a analizat schimbările în distribuția a 266 de specii de plante forestiere din Europa pe parcursul mai multor decenii, primele măsurători fiind realizate în anul 1933 în anumite locații. Mai multe dintre cele mai emblematice păduri din Europa au fost incluse în acest studiu, cum ar fi pădurea primară Białowieża din Polonia, notează Eurek Alert.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Vă recomandăm să citiți și:
Discursul nesfârșit despre risipa alimentară: ce ne oprește să o combatem?
Avertismentul experților: „Semnele vitale” ale Pământului arată că viitorul omenirii este în pericol
Leneșii sunt amenințați de schimbările climatice, indică un nou studiu